English
Reluăm, la acest început de an, prezentarea unor evenimente importante din sfera științei și tehnicii, pornind de la interesul constant manifestat de cititori față de valoroasele tradiții pe care le moștenim și le îmbogățim continuu. Astfel, în 2017, sunt consemnate, cu aniversări „rotunde", numeroase repere ale spiritului creator românesc și nu numai. Astfel, se împlinesc:
150 de ani de la:
■ Participarea României la Expoziția universală de la Paris, unde țara noastră a expus pentru prima dată într-un pavilion propriu, separat de cel al Imperiului Otoman. Comisarul Guvernului român la expoziție a fost Alexandru Odobescu. Folosind acest prilej, Odobescu, împreună cu P. S. Aurelian, a publicat Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, avec une carte de la Principauté de Roumanie, care, prin faptul că a apărut într-o limbă de largă circulație, a contribuit considerabil la cunoașterea României peste hotare;
■ Apariția, la București, a primelor „Anale ale Societății Academice Române";
■ Deschiderea Școlii de poduri, șosele și mine din București, cu o durată de cinci ani, care, la început, a funcționat într-un imobil de pe str. Știrbei Vodă. Primul director a fost Dimitrie Petrescu, licențiat în matematică la Paris, iar din corpul profesoral au făcut parte, între alții, Emanoil Bacaloglu, Mihai Capuțineanu, Elie Angelescu;
■ Înființarea Companiei române pentru exploatarea și comerțul cu păcură, din inițiativa lui Ion Brătianu, Ion Ghica, Vasile Boerescu etc. Aceasta a fost prima încercare de constituire a unei societăți anonime. Din lipsă de fonduri necesare pentru începerea lucrărilor de exploatare, compania a fost lichidată în 1869;
■ Promulgarea Legii pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale, prima lege monetară a țării noastre. Prin această lege, care a intrat în vigoare la 1/13 ianuarie 1868, s-a adoptat ca unitate monetară națională leul, având 100 de bani, și sistemul monetar zecimal bimetalist - bazat pe aur și argint ca etalon - al Uniunii Monetare Latine;
■ Înființarea Bibliotecii Societății Academice Române care, din august 1879, a devenit Biblioteca Academiei Române. Biblioteca s-a format pe baza fondurilor vechii biblioteci a Colegiului Sf. Sava, întemeiată de Constantin Cantacuzino în 1679, a bibliotecii Mavrocordaților și a câtorva colecții particulare (Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Alexandru Odobescu, Iosif Naniescu, Dimitrie Sturdza-Scheianu etc.). A fost organizată și condusă timp de 50 de ani de filologul Ioan Bianu, întemeietorul bibliologiei și bibliografiei românești.
145 de ani de la:
■ Punerea în funcțiune a primei locomotive de cale ferată îngustă fabricată în țara noastră, la Reșița;
■ Publicarea, la Iași, de către inginerul Nicolae Șt. Botez, a studiului Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei științifică, cercetată, dezvăluită și demonstrată prin analiza elementară, în care calculează o parte diin seria armonică. Este prima lucrare românească menționată în literatura de specialitate mondială (matematicianul belgian E. Ch. Catalan o citează în articolele Sur une formule de M. Botesu de Jassy, publicat în „Buletinul Academiei de Științe din Bruxelles", în 1872, și Sur la constante de Euler et la fonction de Binet, apărut în „Comptes rendus des séances de l Académie des sciences", Paris, 1873). Formula lui Botez, cum o numește Catalan, a fost preluată și dezvoltată de matematicianul rus Pafnuti Lvovici Cebîșev.