English
Oricât de mari, de presante și de stresante sunt preocupările cotidiene, nu putem să ignorăm evenimente de anvergură mondială decât cu asumarea riscului de a ne decupla de la realitățile lumii în care trăim, cu toate consecințele care decurg de aici. Asemenea procese, la scară planetară, cum sunt globalizarea și, în strânsă legătură cu aceasta, digitalizarea, au fost, sunt și vor fi în centrul preocupărilor AGIR și ASTR, prin ansamblul de activități desfășurate în rândurile comunității inginerești din țara noastră. În strânsă legătură cu tot ceea ce constituie, deopotrivă, un imperativ esențial al profesiei și un principiu etic, se situează interesul deosebit față de cel puțin două evenimente majore din lume: Forumul Economic Mondial de la Davos și învestirea în funcție a celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Dacă ar fi să recurgem la o sintagmă simplă, care definește ambele evenimente, atunci, neîndoios, se cuvine să vorbim despre lumea în schimbare, și nu orice fel de schimbare, ci una radicală.
Să ne referim, bunăoară, la ceea ce s-a întâmplat la Davos. Acolo, în mica localitate elvețiană, se întâlnesc, de ani și ani, elitele mondiale din domeniile politicii, economiei, culturii și artei. Șefi de stat și de guvern, conducători ai unor instituții internaționale, lideri ai celor mai de seamă corporații multinaționale, vedete ale divertismentului se reunesc pentru a analiza starea lumii și măsurile care se impun pentru a se face față unor noi oportunități, unor noi provocări. În ultimul timp, la aceste conclavuri s-au discutat teme definite, de regulă, drept punctuale, cum ar fi procesele de digitalizare, efectele noilor tehnologii. Iată, însă, că la ediția 2017 a Forumului de la Davos s-au examinat, cu precădere, insecuritatea socială și inegalitățile din lume. Nu putem, în context, să evităm întrebarea: de ce oare aceste teme și nu altele? Principalul Raport care a stat la baza dezbaterilor a dat următorul răspuns: „Insecuritatea și inegalitățile care însoțesc procesele de globalizare și digitalizare se cer luate în considerare, cu toată seriozitatea, astfel încât să se atenueze, cât mai mult și cât mai repede cu putință, prin măsuri adecvate, tocmai efectele lor profund negative".
Sigur, nu este posibil, în acest Jurnal de bord, să abordăm, pe larg, o asemenea temă fundamentală. Ceea ce atrage, însă, atenția este ideea potrivit căreia nivelul de trai constituie un indicator mai bun, mai relevant decât produsul intern brut, că o creștere economică benefică, în adevăratul înțeles al cuvântului, trebuie subordonată conceptului de dezvoltare umană. Este vorba despre luarea în seamă a unor indicatori precum speranța de viață, productivitatea, gradul de instruire a populației, starea sănătății acesteia, valorificarea capacităților de inovare, nivelul sărăciei. Când „mai marii lumii" emit un asemenea semnal, în care elementele de ordin social sunt decisive, avem întreaga îndreptățire să considerăm că întreaga umanitate se schimbă rapid și profund în fundamentele ei.
În aceste circumstanțe, analizele pertinente ale unor reputați analiști, mulți dintre ei laureați ai Premiului Nobel, relevă și semnificațiile alegerii lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii. S-a manifestat, astfel, nevoia de schimbare determinată de actuala fază de evoluție a proceselor de globalizare și digitalizare. Este de subliniat că, în discursul inaugural, în alte luări de poziție, dar mai ales în actele decizionale, noul președinte al SUA a pus accentul pe dezvoltarea economiei americane, pe însușirea concluziilor care se desprind din cea de-a patra revoluție științifico-tehnică, ceea ce conturează și câmpul de acțiune, actual și de perspectivă, al ingineriei contemporane. Rezultă de aici și numeroasele implicații în plan intern, astfel încât să ne înscriem și noi - cum se spune - „în rând cu lumea".
