Importante momente aniversare tehnico-economice în 2019 (I)

Ca și în anii anteriori, vom trece în revistă, în mai multe numere ale Universului ingineresc, o serie de momente importante din istoria științei și tehnicii românești și nu numai, care vor fi marcate, în 2019, prin aniversări „rotunde".

175 de ani de la:

▪ Instalarea, la Iași, a primei fabrici mecanice pentru producerea de cărămizi, cu o capacitate de 1500 bucăți/oră;

▪ Numirea inginerului francez Jean Baptiste Marsillon în funcția de director al Așezământului fântânilor, în vederea conducerii lucrărilor de canalizare a râurilor din București și a alimentării cu apă a orașului;

▪ Începerea întocmirii, de către maiorul Rudolf Artur Borroczyn, a unui plan topografic amănunțit al orașului București, constând din 99 de planșe. Planul conținea toate străzile, clădirile publice, locuințele particulare cu grădini și curți, viile, livezile, locurile virane, bălțile, puțurile etc. După acest plan s-a litografiat, în 1852, un model la scară redusă, având următorul titlu: Planul Bucureștiului, ridicat, tras și publicat din porunca preaînălțatului domn stăpânitor Barbu Dimitrie Știrbeiu de maior baron Rudolf Artur Borroczyn.

170 de ani de la:

▪ Publicarea, la Iași, de către Teodor Stamati, a lucrării Fizica elementară pentru clasele colegiale din Principatul Moldovei, primul manual de fizică în limba română;

▪ Înființarea la Iași, de către Gheorghe Asachi, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, a Școlii Superioare de Drumuri și Zidiri, școală de aplicație pentru pregătirea arhitecților și a inginerilor de poduri, drumuri și ape, cu durata cursurilor de trei ani.

160 de ani de la:

▪ Elaborarea, de către Ion Ghica, a proiectului unei legi pentru adoptarea metrului în țara noastră, proiect care, deși nu a fost acceptat la început, a stat la baza legii din 1864. Tot atunci, a întocmit și primul plan general al rețelei românești de cale ferată, cu conexiuni la rețelele feroviare internaționale prin punctele de frontieră Ițcani (jud. Suceava) și Vârciorova (jud. Mehedinți);

▪ Înființarea, la Sulina, de către Comisia Europeană a Dunării, a primei stații meteorologice din țara noastră, înzestrată cu aparatura necesară pentru înregistrări;

▪ Apariția „Monitorului oficial", publicație a guvernului Principatelor Unite, în care se tipăreau toate actele legislative și normative de stat;

▪ Înființarea la București, de către Alexandru Ioan Cuza, a Oficiului de Statistică al Țării Românești, sub conducerea economistului și statisticianului transilvănean Dionisie Pop-Marțian, considerat întemeietorul statisticii științifice în țara noastră. În același an (1859) este creată și Direcția de statistică a Moldovei, condusă de Ion Ionescu de la Brad.

155 de ani de la:

▪ Apariția Legii privind instrucțiunea publică, prin care s-a stabilit ca învățământul să fie unitar în întreaga țară: primar de patru ani, obligatoriu și gratuit, secundar de șapte ani și universitar de trei ani. Legea - care a intrat în vigoare în septembrie 1865 -, mai prevedea, între altele, înființarea de școli de agricultură, industrie și comerț;

▪ Înființarea, la București, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Școlii de Ponți și Șosele, Mine și Arhitectură, al cărei prim director a fost inginerul Alexandru Costinescu. Școala a funcționat până în 1866;

▪ Efectuarea - de către C. Capelini și H. Coquand - a primelor cercetări geologice sistematice din țara noastră, în scopul descoperirii de zone petrolifere în Moldova și în Muntenia;

▪ Decretarea legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, impusă de nevoile construcției de căi ferate în România;

▪ Înființarea, prin decret domnesc, a Universității din București, cu trei facultăți: Drept, Filozofie și litere și Științe (fizice, matematice și naturale);

▪ Semnarea, de către Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru introducerea sistemului metric de măsuri și greutăți în România, cu termen de aplicare 1 ianuarie 1866, termen care, însă, n-a putut fi respectat.