English
Întreaga comunitate inginerească din țara noastră a suferit, la finalul anului trecut, o grea pierdere: a încetat din viață dr. ing. Gelu Kahu, unul dintre cei mai mari specialiști români în domeniul construcțiilor navale, deținător al unui dublu doctorat, în ingineria industrială și în știința calculatoarelor. Biografia sa profesională este exemplară, atât prin viziune, cât și prin acțiune. Cel care s-a născut la 8 ianuarie 1930, în comuna Vlădești, de pe malul drept al Prutului, fiu al învățătorilor Elena și Iordache Kahu, a urmat, în perioada 1944 - 1948, cursul superior al Liceului Vasile Alecsandri din Galați, ani în care și-a conturat opțiunea pentru profesia de constructor naval. În 1948, și-a început studiile la Institutul Politehnic din Iași, pe vremea aceea una dintre puținele instituții de învățământ superior care forma ingineri pentru construcțiile de nave. După numai un an, la desființarea acestei secții, s-a înscris la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic București, unde și-a continuat studiile în domeniul pentru care a optat, absolvindu-le în 1952, cu Diplomă de Merit. A fost repartizat ca asistent la Institutul Mecano-Naval din Galați, înființat în 1951. La numai un an de la angajare, la vârsta de 23 de ani, a fost numit director general adjunct (director tehnic) al Șantierului Naval Galați (SNG). Vocația sa constructivă a fost apreciată în mod deosebit. A fost atunci perioada proiectării și construirii cargourilor de 4500 tdw, prototipul fiind denumit Galați. Lansarea la apă a acestui cargou a fost consemnată la 26 iulie 1959. Cei care au coordonat producția următoarelor nave - șapte specialiști, printre care și inginerului Gelu Kahu - au fost distinși, în 1962, „pentru contribuțiile originale aduse în proiectarea și construirea cargoului de 3250 - 4500 tdw", cu Premiul de Stat.
În funcția de director tehnic al SNG, în perioada 1962 - 1966, s-a implicat în noile proiecte încredințate șantierului, promovând un concept modern, eficient, bazat pe realizarea unui flux tehnologic cu etape bine conturate, care erau traversate de fiecare dintre navele aflate în construcție, cu un ciclu lung de fabricație. Pe acest suport tehnologic, în SNG a început, la 2 februarie 1965, construirea primului mineralier de 10200/12500 tdw.
(Imaginea din articol)
În aceste condiții, în industria navală românească se simțea acut necesitatea consolidării capacității de cercetare-dezvoltare pentru a se asigura satisfacerea cerințelor de documentație în vederea îndeplinirii programului de construire a tuturor șantierelor navale din țară, precum și a suportului științific pentru această profesiune complexă. Astfel, în septembrie 1966, s-a înființat, la Galați, Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Construcții Navale (ICEPRONAV), al cărui prim director a fost numit ing. Gelu Kahu. Anii în care a lucrat aici s-au caracterizat prin noi și importante acumulări, evaluări și proiecte care au fost realizate treptat în industria navală românească. În mod deosebit se cere remarcată implementarea conceptului de sistem informatic integrat, care a condus la instalarea, la ICEPRONAV, a sistemului FORAN, care, apoi, a orientat acțiunea de proiectare a numeroase nave noi, în condițiile modernizării tuturor șantierelor de profil.
În octombrie 1974, deși pornise pe lungul și complexul drum al cercetării și proiectării, ing. Gelu Kahu a fost nevoit să accepte o semnificativă schimbare în viața sa: a devenit directorul general al Centralei Industriale Navale. Perioada de șapte ani care a urmat a fost marcată de eforturi cu totul deosebite din partea celor care lucrau în industria navală. Era în derulare cel de-al doilea program prioritar și se pregătea programul pentru 1976 - 1980. Sunt anii în care s-a creat o puternică flotă comercială românească, flotă care, din păcate, a dispărut în condițiile cunoscute.
În pofida tuturor dificultăților, ing. Gelu Kahu a depus eforturi remarcabile pentru renașterea, după 1989, a industriei navale românești pe o bază modernă, în condițiile economiei de piață, prin exercitarea, cu înaltă competență, a funcției de președinte al Consiliului Științific ICEPRONAV. A desfășurat o activitate unanim apreciată în calitate de consultant la Navrom Galați, Ship Design Group - Galați, Universitatea Dunărea de Jos din Galați (unde a predat și cursuri la masteratele de specialitate).
A inițiat și condus, în calitate de director general executiv, Asociația Tehnopol Galați (ATG) după model european, s-a implicat și în organizarea unor structuri eficiente regionale, cum este Clubul Gălățean al Mării Negre, fundație afiliată la International Black Sea Club - IBSC.
Este, de asemenea, de remarcat activitatea sa la Primăria Municipiului Galați. S-a ocupat de introducerea sistemului Geographical Informational System - GIS, privind dezvoltarea economică locală. A fost project manager pentru realizarea unui sistem informatic integrat în administrața publică, respectiv Virtual City Hall. A constituit și a condus Serviciul de Strategie, Dezvoltare, Implementare Programe al Primăriei Municipiului Galați.
În 2010, Consiliul Local a decis să-i acorde titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Galați pentru contribuțiile importante în domeniul proiectării și construcțiilor navale, în special pentru faptul că și-a legat numele de fabricarea primei nave maritime de concepție românească, respectiv cargoul de 4500 tdw, botezat Galați, livrat în anul 1960.
În 2013, Asociația Națională a Constructorilor de Nave din România i-a acordat o Diplomă de excelență pentru întreaga activitate.
Drept recunoaștere a meritelor excepționale în dezvoltarea construcțiilor navale românești, inginerul Gelu Kahu a fost desemnat, în 2015, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR).
Una dintre cele mai valoroase inițiative ale dr. ing. Gelu Kahu este derularea Colocviilor Constructorilor de Nave, proiect care a demarat în 2011, ca modalitate de rememorare și tezaurizare a experienței profesionale și de viață a unor oameni care constituie veritabile modele pentru tinerele generații de ingineri.
La 20 decembrie 2018 s-a stins din viață, însă moștenirea științifico-tehnică și umană a dr. ing. Gelu Kahu a rămas și va rămâne, pentru totdeauna, drept parte integrantă de mare valoare a avuției materiale și spirituale a României.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
