Sari la conținutul principal
Calea Victoriei nr. 118, București
Sigla AGIR
Asociația Generală a Inginerilor din România
Înființată în 1918 · Comunitate profesională și științifică
Univers Ingineresc

Importante momente aniversare tehnico-economice în 2026 (VI)

Continuăm, în numărul de față, publicarea cronicii unor momente remarcabile din istoria economiei, științei și tehnicii românești și nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2026 se împlinesc:

125 de ani de la:

▪ Stabilirea, de către chimistul Gheorghe G. Longinescu, a „relației asociațiilor moleculare", care pune în legătură temperaturile de fierbere, densitățile și numărul moleculelor care alcătuiesc două corpuri considerate. În 1903, dă o nouă expresie acestei relații, care îi permite să calculeze precis numărul atomilor unei molecule de lichid organic și gradul de asociere al lichidelor pure, determină constanta care îi poartă numele și elaborează o nouă formulare a legii lui Avogadro;

▪ Instalarea primului bloc de linie semiautomat din rețeaua feroviară românească, pe secția de cale ferată Fetești - Saligny;

▪ Finalizarea primei hărți hidrografice a litoralului românesc al Mării Negre, la scara 1:20 000, începută în 1898 și executată de un grup de ofițeri ai Marinei Române, sub conducerea lui Alexandru Cătuneanu;

▪ Construirea la Grozăvești, alături de uzina hidroelectrică, după planurile inginerului Elie Radu, a unei termocentrale, echipată cu mașini cu abur, pentru producerea energiei electrice necesare funcționării motoarelor din stația de pompare a apei existente în puțurile proiectate și construite tot de Elie Radu în zona Bragadiru, în vederea alimentării cu apă a orașului București (30 000 mc apă/zi). La vremea aceea, a fost unul dintre cele mai mari sisteme de captare de apă subterană din Europa;

▪ Recunoașterea Bibliotecii Academiei - în patrimoniul căreia se aflau cărți, periodice, colecții speciale, hărți, atlase, stampe etc. - drept prima bibliotecă națională a țării cu depozit legal.

120 de ani de la:

▪ Înființarea, în baza legii asupra brevetelor de invenții, a Oficiului Român de Invenții, care înregistra atât invenții românești, cât și „brevete de importații";

▪ Realizarea, de către Traian Vuia, la Montesson, lângă Paris, a primului avion monoplan din lume, care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de bord, fără folosirea niciunei instalații ajutătoare, la 18 martie 1906. Avionul, având schelet metalic și fiind echipat cu un motor cu anhidridă carbonică și cu un tren de aterizare prevăzut cu roți pneumatice, a decolat de la o înălțime de 0,60 m pe o distanță de 12 m. Abia la 13 septembrie, 23 octombrie și 12 noiembrie același an (1906), inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santos Dumont a efectuat zboruri pe distanțe între 6 și 220 m, folosind un avion biplan, de construcție proprie;

▪ Deschiderea, la București, a Expoziției Generale Române, unde, în diverse pavilioane, erau prezentate realizările economiei naționale din ultimele decenii. Comisar general al Expoziției a fost dr. Constantin Istrati. În cadrul Expoziției a fost instalată prima centrală telefonică automată din țara noastră, cu 20 de numere, la care legătura era realizată prin selectoare rotative, separate pentru fiecare număr, inventate de americanul A. B. Strowger în 1898. La aceeași expoziție, Nicolae Teclu a prezentat o serie de invenții importante, constând în aparate pentru prepararea ozonului și dioxidului de carbon solid, pentru despicarea și inversarea flăcării, pentru sinteza și descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea, în orice moment, a compoziției aerului din mină în scopul evitării exploziilor de grizu etc.

▪ Brevetarea, la Paris, de către fizicianul Constantin Th. Mănciulescu, a „mașinii vorbitoare electrice", bazată pe principiul magnetismului remanent pe un fir de metal, sub influența și prin inducția unui electromagnet. Mașina, denumită de inventator „electrografofon", a fost un precursor al magnetofonului;

▪ Darea în funcțiune, la Câmpina, a primei mari rafinării moderne din România, construită de Societatea Petrolieră „Steaua Română";

▪ Începerea construirii uzinei termoelectrice de la Filaret - București, dată în exploatare în septembrie 1908 și la care s-au instalat motoare Diesel de 675 CP, cele mai mari grupuri de acest fel din Europa la acea vreme montate într-o centrală electrică.

Toate articolele numărului Numărul în PDF

Acesta este un prototip. Căutarea va fi conectată la baza de date în versiunea finală.