English
Primele estimări ale Institutului Național de Statistică (INS) referitoare la dinamica produsului intern brut în 2017 au fost primite cu mult interes de largi segmente ale populației, în condițiile în care au loc dezbateri intense pe tema raportului dintre creșterea economică și condițiile de trai, la nivel personal și familial. Sunt, însă, unele luări de poziție care conțin prea puține elemente legate de metodologii, de tehnici profesionale din domeniul statisticii, astfel încât devin necesare, mai mult decât oricând, abordări în cunoștință de cauză. În această privință, neîndoios, inginerii implicați în complexele acțiuni specifice actualului stadiu de dezvoltare a economiei știu exact despre ce este vorba, așa că modul în care abordează cele dintâi estimări privind evoluția PIB este marcat de un autentic spirit analitic și de o nedezmințită capacitate de sinteză.
Un prim aspect privește rezultatele înregistrate în ultimul trimestru al anului trecut. Nu este o surpriză că sporul față de trimestrul III a fost mai mic decât în trimestrele anterioare. Ultimele trei luni din fiecare an au caracteristicile lor legate nu numai de numărul zilelor nelucrătoare, ci și de alți factori, de la condiții meteorologice până la gestionarea resurselor. Cine examinează rezultatele din 2015 și 2016 constată că, în trimestrul IV, comparativ cu cel anterior, ritmul de creștere a produsului intern brut a fost mai lent, respectiv 1,3% și 2,1%. E drept, au fost ritmuri mai înalte decât în trimestrul IV din 2017, însă fenomenul ca atare poate fi lesne identificat. Sigur, rămâne de analizat, pe fond, de ce în ultimele trei luni ale anului trecut PIB-ul a sporit doar cu 0,6 procente față de trimestrul III. Chiar și așa, PIB-ul a crescut în trimestrul IV din 2017 față de perioada similară din 2016 cu 7%, ceea ce indică existența unei tendințe clare de majorare a valorii adăugate în cea mai mare parte a ramurilor economiei românești.
În acest moment, analizele nu pot fi decât limitate, cunoscut fiind faptul că datele definitive referitoare la evoluția PIB în 2017 se stabilesc după doi ani de la încheierea perioadei de raportare a rezultatelor. În prezent, cele mai „recente" date definitive se referă la anul 2015. INS, conform metodologiilor valabile pentru întreaga Uniune Europeană (metodologiile Eurostat), derulează operațiuni de evaluare și reevaluare, ceea ce determină și revizuiri privind ritmurile de creștere a produsului intern brut.
În prezent, există unele informații care permit să se identifice câteva tendințe esențiale în dezvoltarea economică a țării. Astfel, producția industrială a sporit, în 2017, cu 8,2%, ceea ce reprezintă cel mai înalt ritm de creștere a acestei ramuri din ultimii 15 ani. Faptul nu poate fi consemnat laconic, pur și simplu, fără să se efectueze o analiză în detaliu. Sigur, un asemenea demers nu este posibil în dimensiunile unui singur comentariu, însă măcar un anumit aspect merită să fie relevat cu precădere: ritmul de creștere în cazul industriei prelucrătoare a fost de 8,9%, ceea ce confirmă o tendință de durată mai lungă, respectiv progresul constant al domeniilor care produc mai multă valoare adăugată. Această tendință este strâns legată de volumul și structura exportului, inclusiv de cea a deficitului comercial care, în 2017, a atins 12 miliarde de euro. De aici, adâncirea deficitului de cont curent. Nici un asemenea fapt nu poate fi trecut cu vederea deoarece indică o vulnerabilitate majoră a întregii noastre economii. Toate aceste procese și fenomene la nivel macro se cer luate în considerare și în actele decizionale la nivel micro. Discuția este deschisă, iar aprofundarea aspectelor semnalate constituie și premisa unor planuri de afaceri corecte, cu șanse de succes.
