English
Cu toate că rezultatele activității economico-sociale pe primele trei luni ale anului au fost prezentate amplu în statisticile oficiale, continuă - potrivit unor bune „obiceiuri" autohtone - controversele pe tema evoluțiilor actuale, dar mai ales a perspectivelor pe care le anticipează. Există o mare varietate de estimări, dar niciuna dintre ele nu neagă posibilitatea reală ca și în anul în curs România să înregistreze una dintre cele mai înalte creșteri economice din UE. Nu vom intra în această dispută, deoarece, în foarte multe cazuri, avem de-a face cu o concretizare a binecunoscutei zicale referitoare la „vânzarea blănii ursului din pădure".
Gradul de credibilitate a anticipațiilor este dat, de regulă, de măsura în care entitățile emițătoare de prognoze au confirmat, de-a lungul multor ani, valabilitatea estimărilor lor. De departe, cele mai multe confirmări au aparținut Comisiei Naționale de Prognoză (CNP). Explicația principală constă în faptul că metodologiile aplicate se situează la standardele europene și internaționale în materie.
În consecință, prezentăm și comentăm cea mai recentă prognoză a CNP, cea intitulată „de primăvară" (precizăm că, de-a lungul unui an, CNP prezintă mai multe variante de prognoze, în funcție de rezultatele înregistrate pe trimestre și pe semestre). Astfel, instituția reconfirmă prognoza „de iarnă", prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va crește cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total" a rezultat din însumarea contribuțiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit vizează ritmurile de sporire a valorii adăugate, pe primul loc situându-se industria, cu 6 procente. Urmează serviciile (inclusiv cele cu caracter productiv), cu 5,3%, și construcțiile, cu 5%. În strânsă legătură cu anticipațiile referitoare la construcții (a căror revigorare este în continuare așteptată) se situează indicatorul „formarea brută de capital fix" (în esență, procesul investițional): sporul prognozat este de-a dreptul impresionant, 6,9%.
Întrucât industria are cea mai mare pondere în activitatea de comerț internațional, nu putem omite evoluțiile așteptate în acest domeniu. Este de subliniat că CNP consideră că exportul de bunuri și servicii va avea un ritm mai înalt de creștere decât importul la aceste capitole: spor de 8,6% la export și de 8,5% la import. De altfel, conform evaluărilor BNR, exportul net a preluat, în ultimul trimestru din anul precedent, rolul de principal „motor" de creștere economică a României.
Prognoza „de primăvară" a CNP conține numeroase detalieri, mai ales în privința resurselor de creștere a produsului intern brut și a modului de utilizare a sporului de valoare adăugată. Până la urmă, ceea ce interesează populația se referă la efectele acestor evoluții, la modul în care ele se regăsesc „în buzunarul cetățeanului". Dacă luăm în considerare prognoza CNP, rezultă că, în acest an, sunt toate șansele ca numărul de salariați să depășească 5 milioane de persoane. În acest fel, rata șomajului nu va fi mai mare de 4,3%. Dacă analiza vizează unele nuanțe, atunci trebuie precizat că numărul de salariați poate (și trebuie) să fie calculat și în funcție de contractele încheiate. Astfel, numărul acestora se anticipează că va fi de aproape 6,4 milioane. În privința câștigurilor salariale, sporurile preconizate pentru 2017 se situează la 11,2%, câștigul salarial real (prin luarea în considerare a ratei inflației) urmând să înregistreze o majorare de 9,9%.
Sigur, avem de-a face cu o prognoză. Măsura în care ea va fi confirmată la începutul anului viitor va oferi temeiuri pentru aprecierea veridicității ei. Ceea ce am dorit, prin acest Jurnal de bord, nu a fost altceva decât să informăm cititorii despre viziunea oficială privind evoluția economiei românești. Atât și nimic mai mult.
