English
Începutul de an a fost marcat de punerea în aplicare a unui „pachet" de măsuri legislative și instituționale menit să consolideze spiritul antreprenorial. De altfel, înființarea și funcționarea unui minister care are în titulatură cuvântul „antreprenoriat" reprezintă încă un fapt concludent care vădește o anumită orientare în sfera politicilor publice. Concret, este vorba despre acordarea unor fonduri pentru înființarea de IMM-uri, pentru crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă, pentru stimularea inovațiilor, inclusiv în ceea ce privește managementul performant.
Nu este dificil de constatat că asemenea măsuri, indiferent dacă le considerăm suficiente sau insuficiente, țin seama de realitățile economiei românești, deficitare în privința spiritului antreprenorial. Avem în vedere o serie de calități fără de care este imposibil nu numai să demareze o afacere profitabilă, ci și să prospere aceasta un timp cât mai îndelungat. Nu ne referim aici în special la marii antreprenori, ci la masa largă a celor care compun lumea afacerilor mici și mijlocii. Elementul principal l-a constituit și îl constituie capacitatea de a-ți asuma riscuri. De altfel, aceasta este o caracteristică a economiei de piață; fără riscuri, este imposibilă concurența. Bineînțeles, este vorba despre vocație, competență, responsabilitate. Spunând toate acestea, am implicat trăsături fundamentale ale profesiilor inginerești.
Capacitatea de a-ți asuma riscuri nu este nici pe departe echivalentul spiritului de aventură sau al deficitului de responsabilitate. Numeroase studii ale celor mai mari specialiști din lume în materie de antreprenoriat confirmă, mai ales prin relevarea unor experiențe pozitive, demne de tot interesul, că provocările reprezentate de riscuri pot să găsească răspunsuri adecvate numai prin abordări raționale, prin calcule riguroase. Este exact ceea ce definește profesia de inginer.
Măsurile îndreptate spre cultivarea și consolidarea spiritului antreprenorial atestă importanța pe care mediul în care se desfășoară afacerile o are pentru asigurarea stabilității și predictibilității. Niciun plan de afaceri nu are șansa de a se realiza dacă mediul de afaceri este - cel puțin - neprietenos. De aceea, măsurile de debirocratizare, de diminuare a taxelor, de promovare a unui control echilibrat, nediscriminatoriu, stimulentele de ordin financiar sunt premise favorabile pentru încurajarea spiritului antreprenorial.
Până la urmă, însă, extrem de multe depind de antreprenorii înșiși. Unul dintre cei mai bogați oameni din lume, care și-a început cariera cu o microîntreprindere, arhimiliardarul Warren Buffett, spunea că „fiecare poate face absolut orice fac eu, și chiar mai mult decât atât. Unii vor reuși, alții nu. Pentru cei din urmă, se întâmplă astfel pentru că-și pun singuri bețe-n roate, nu pentru că lumea nu le permite". În această ordine de idei, este interesant de semnalat că o serie de specialiști din țara noastră, inclusiv antreprenori de profesie ingineri, atrag atenția și asupra unor posibile efecte negative ale programelor de stimulare a creării start-up-urilor. Accesarea unor fonduri publice diminuează, firește, riscurile, creează o stare de spirit mai puțin ofensivă, mai puțin creativă deoarece întreține sentimentul că noii antreprenori nu au nimic de pierdut. Se relevă faptul că rolul statului nu constă în a finanța fără limite afacerile, deoarece, în ultimă instanță, este vorba despre banii contribuabililor. Sigur, asemenea puncte de vedere se cer luate în considerare cu toată seriozitatea în vederea asigurării preponderenței factorilor pozitivi determinați de stimulentele amintite.
În condițiile în care antreprenoriatul este cea mai sigură cale de a prospera într-o lume nesigură, orice inițiativă, orice măsură menită să-i sprijine pe cei care se încumetă să inițieze și să dezvolte afaceri este bine venită doar în măsura în care se obțin și rezultatele scontate.
