English
Nu trebuie să li se spună inginerilor câtă importanță prezintă ritmicitatea în toate tipurile de activități economico-sociale. În consecință, nu este necesar nici să se explice de ce sondajele de opinie desfășurate cu o anumită ritmicitate, de regulă în fiecare lună, generează un interes deosebit. Între alte avantaje ale unui asemenea mod de investigare a percepțiilor reprezentative din mediile economico-financiare, sesizăm lesne posibilitatea de a recurge la comparații dintre cele mai utile. Pe de-o parte, avem de-a face cu evoluția unor opinii în timp scurt, mediu și lung și, pe de altă parte, avem repere solide pentru a confrunta diverse percepții, de obicei de genul anticipărilor, cu datele și faptele realității în mișcare.
Aceste considerații și considerente sunt prilejuite de publicarea sondajelor de opinie în rândurile întreprinzătorior și managerilor, sondaje derulate, lună de lună, de Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, IRSOP, bănci, agenții de rating, asociații profesionale și de alte organizații și organisme. Ceea ce atrage atenția în investigațiile din ultimul timp este convergența opiniilor, faptul că majoritatea respondenților consideră că în primul trimestru și, după caz, în prima treime a anului în curs creșterile vor fi moderate. Totodată, se anticipează că anumite domenii se vor caracteriza prin parametri neschimbați față de diverse perioade anterioare.
Așadar, „pe toată linia" predomină evaluările prudente. Nici optimism exagerat, nici pesimism fără limite. Avem de-a face cu o sinteză a unui număr considerabil de variabile care, în ultimă instanță, vizează comportamentul întreprinzătorilor și managerilor, cu accent pe componentele de ordin psihologic. Dacă ar fi să găsim conceptul care să definească asemenea luări de poziție, atunci cel mai potrivit ar fi să recurgem la „optim". Caragiale ar fi spus „nici prea-prea, nici foarte-foarte".
Potrivit unei metodologii care și-a dovedit, de decenii, valabilitatea, cercetarea sociologică a INS vizează, lună de lună, percepțiile referitoare la evoluția industriei prelucrătoare, a construcțiilor, a comerțului, precum și dinamica prețurilor și a numărului de salariați. La toate aceste capitole, răspunsurile cu ponderile cele mai mari se situează în zona evaluărilor moderate. Este vorba, aici, despre prudență? Desigur, dar nu numai atât. Există suficiente elemente pentru a constata reale progrese în ceea ce numim cultura antreprenorială. Adică, s-a atins un stadiu în care asimilarea cunoștințelor necesare pentru exercitarea antreprenoriatului (ceea ce înseamnă, practic, creativitate, capacitatea de asumare a răspunderii, inclusiv a riscurilor, curaj rațional, priceperea de a lucra în echipă, de a lua decizii bine fundamentate) este net superior celui din anii ante-criză.
Nu este, însă, cazul să idealizăm stările de fapt și de spirit din sfera antreprenoriatului, dar schimbările calitative sunt tot mai evidente, chiar dacă ne-am limita la rezultatele celor mai recente sondaje de opinie. În același timp, tot realitățile atestă că antreprenorii și managerii, în rândurile cărora inginerii au o pondere notabilă, reprezintă o resursă umană redutabilă, capabilă să producă tot mai multă valoare adăugată, iar acest proces a fost și este facilitat și accelerat inclusiv prin implicarea specialiștilor în domeniul tehnicii și tehnologiei în procesul decizional.
Faptul că se confirmă, de cele mai multe ori, predicțiile participanților la investigațiile la care ne referim constituie cea mai bună dovadă că ne putem baza pe ceea ce afirmă majoritatea întreprinzătorilor, a managerilor. Este o concluzie care insuflă, dacă nu optimism, cel puțin sentimentul tonic al convingerii că dificultățile pot fi depășite tocmai prin ceea ce numim autenticul spirit antreprenorial.
