Proiectul Planului Național Social pentru Clima, demers major pentru progres economic sustenabil, pentru îmbunătățirea calității vieții

După cum am mai informat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a elaborat proiectul Planului Național Social pentru Climă (PNSC) - cu o alocare de aproximativ 6 miliarde de euro, fonduri nerambursabile -, document care urmărește reducerea impactului social al ETS2 (Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, n.r.) prin măsuri cu impact de durată în domenii precum eficiența energetică, decarbonizarea clădirilor, dezvoltarea transportului public accesibil, promovarea vehiculelor verzi și sprijinul direct pentru venit, complementare cu politicile și programele naționale în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

 - Credit foto: www.freepik.com

Pentru a beneficia de finanțare europeană prin Fondul Social pentru Climă (FSC), statele membre ale UE trebuie să elaboreze și să transmită Comisiei Europene un Plan Social pentru Climă pentru perioada 2026 - 2032, care detaliază investițiile și alte măsuri propuse, în conformitate cu reglementările comunitare. FSC finanțează programe concrete cu impact de durată, cu condiția ca acestea să vizeze în principal gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, concentrându-se pe trei domenii de intervenții: eficiență energetică și decarbonizarea clădirilor; mobilitate/ transport cu emisii scăzute; măsuri de sprijin direct pentru venit.

Planul elaborat de România include două componente principale cu alocări echilibrate: Componenta 1 - Clădiri; Componenta 2 - Transport. Totodată, pentru a aborda în mod concret gospodăriile potențial afectate de ETS2, care se încălzesc cu combustibili fosili, România va acorda Sprijin Direct pentru Venit în cadrul Componentei 3. Prezentăm, în cele ce urmează, principalele elemente incluse în PNSC.

Evaluarea realistă, punct de plecare pentru elaborarea de programe și proiecte

PNSC identifică drept grupuri-țintă gospodăriile vulnerabile, utilizatorii de transport vulnerabili și microîntreprinderile vulnerabile; intervențiile urmăresc menținerea accesului la servicii esențiale și atenuarea creșterii costurilor la energie și transport. În estimarea impactului sunt utilizați indicatori privind veniturile gospodăriilor, cheltuielile energetice și condițiile locuirii, respectiv accesibilitatea și disponibilitatea transportului. Pentru estimarea impactului ETS2 a fost utilizată o abordare de micromodelare, analizându-se modificările prețurilor combustibililor fosili, cheltuielile cu energia și accesibilitatea alternativelor cu emisii reduse. Analiza a examinat, de asemenea, distribuția sărăciei în materie de energie și transport în funcție de grupele de venituri, tipurile de gospodării, caracteristicile locuințelor și regiunile geografice pentru a identifica persoanele cele mai afectate.

 - Credit foto: www.freepik.com

Constatările indică:

● Clădiri/energie: la un preț al carbonului de 60 euro/tCO₂, vulnerabilitatea crește de la 5,9% la 9,8% dintre gospodării (8,1% din populație).

În practică, majoritatea gospodăriilor și persoanelor identificate ca fiind vulnerabile la sărăcia energetică și deosebit de vulnerabile la introducerea ETS2 sunt deja vulnerabile înainte de introducerea ETS2. În ceea ce privește distribuția geografică, rezultatele bazate pe datele UE arată că regiunea Vest deține cea mai mare proporție de gospodării cu o pondere ridicată a cheltuielilor cu energia în venit, de 25,7%, și cel mai mare procentaj de gospodării care cheltuiesc mai mult de 10% din venitul lor pe energie, de 40%.

Pentru gospodăria medie din România, impactul ETS2 la prețuri de 30 - 60 euro/tCO₂ se situează la aproximativ 50 - 100 euro/an pentru gospodăriile care utilizează combustibili fosili. La un preț ETS2 de 60 euro/tCO₂, se estimează că gospodăriile din România din decilul cu cel mai mic venit vor cheltui 1,8% din cheltuielile lor totale pentru costurile ETS2, în timp ce decilul cu al zecelea venit va cheltui 0,9%. Rezultatele arată că ponderea gospodăriilor cu cele mai mari riscuri de a fi afectate de sărăcie energetică variază în prezent între 8% și 18% din gospodării, pe baza diferiților indicatori, corespunzând între 0,6 milioane și 1,36 milioane de gospodării. Populația aflată în sărăcie energetică, în special cea care se bazează pe sisteme ineficiente de încălzire cu lemne, poate fi, de asemenea, afectată de punerea în aplicare a ETS2.

● Transport: vulnerabilitatea generală rămâne stabilă la circa 6,9% dintre gospodării, dar cu riscuri ridicate în zonele rurale cu acces redus la transport public.

Potrivit autorilor documentului, vulnerabilitatea transportului nu ar trebui să se agraveze în urma introducerii ETS2; valorile modelate arată că 6,9% din gospodării și 10% din persoane sunt vulnerabile înainte de introducerea ETS2, aceeași valoare pentru un preț al CO₂ de 60 euro/tCO₂. Vulnerabilitatea la transport afectează mai ales gospodăriile din zonele rurale și regiunile cu opțiuni limitate de transport public. Totodată, cheltuielile de transport cresc în principal pentru decilele cu venituri medii și mari, cu cele mai mari creșteri absolute și proporționale pentru persoanele cu cele mai mari venituri, care sunt mai susceptibile de a utiliza transportul public și privat.

● Microîntreprinderi: aproximativ 10% dintre acestea, în special în sectoarele energointensive, vor înregistra creșteri semnificative de costuri.

În ceea ce privește microîntreprinderile, cele din sectoarele mari consumatoare de energie sunt expuse unui risc sporit din cauza creșterii costurilor cu energia și transportul, în special în regiunile care se confruntă deja cu rate ridicate ale eșecului în afaceri. Sectorul serviciilor reprezintă 78% din totalul microîntreprinderilor din România. Aproximativ 10,2% din toate microîntreprinderile sunt considerate potențial vulnerabile la impactul ETS2, deoarece utilizează combustibili fosili și s-ar putea confrunta cu dificultăți în a renova clădirea în care operează, a achiziționa vehiculul adecvat, iar cheltuielile cu energia în transport sau clădiri sunt semnificative.

În concluzie, deși ETS2 va aduce o creștere moderată a costurilor cu energia și transportul, efectele sociale pot fi atenuate prin implementarea măsurilor deja prevăzute în PNIESC, PNRR, Legea nr. 226/2021 și viitorul Plan Național Social pentru Climă. „Aceste instrumente urmăresc să asigure o tranziție justă, să prevină adâncirea sărăciei energetice și să sprijine România în atingerea obiectivului de neutralitate climatică în 2045", precizează autorii documentului.

 - Credit foto: www.freepik.com

Componente și intervenții

► Componenta 1 - Clădiri

Componenta vizează sprijinirea tranziției verzi, în special prin creșterea performanței energetice a fondului construit, prin renovarea și eficientizarea energetică a clădirilor multifamiliale și unifamiliale, modernizarea instalațiilor și utilizarea de tehnologii curate, precum pompe de căldură și panouri fotovoltaice. Alocarea totală estimată pentru componenta 1 - Clădiri este 3,439 miliarde euro, din care 2,57925 miliarde euro solicitați din FSC și 859,75 milioane euro contribuție națională.

Măsuri și investiții

I1. Creșterea performanței energetice a clădirilor multifamiliale din zonele urbane prin măsuri de renovare termică și audituri energetice

Investiția are ca obiectiv realizarea de lucrări de eficiență energetică și audituri energetice pentru gospodăriile din clădiri multifamiliale din zonele urbane, în special urbanul mic și periurban, dependente de combustibili fosili și cel mai probabil afectate de sistemul ETS2, precum și pentru cele care se confruntă cu sărăcie energetică și depind de sisteme de încălzire centralizată și, în unele cazuri, biomasă. Investiția va viza renovarea energetică a clădirilor de apartamente indiferent de modalitatea de încălzire, dar prioritizând pe cele care se încălzesc cu gaze naturale. Clădirile de apartamente deja renovate energetic prin alte surse de finanțare nu vor fi vizate de investiție.

Investiția va fi operaționalizată prin apeluri de proiecte pentru renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale. Sprijinul financiar va fi acordat sub formă de grant în cadrul apelului de proiecte.

I2. Sprijin financiar pentru instalarea pompelor de căldură, panouri fotovoltaice și capacități de stocare în clădiri rezidențiale multifamiliale

Scopul investiției este de a reduce dependența de gazele naturale pentru încălzire si de a încuraja gospodăriile să utilizeze soluții durabile, protejând astfel gospodăriile cu venituri reduse de volatilitatea prețurilor și de întreruperile în aprovizionare. Prin integrarea producției de energie regenerabilă cu încălzirea eficientă, măsura sporește autonomia energetică, asigurând accesul gospodăriilor vulnerabile la energie stabilă și la prețuri accesibile. Investiția sprijină decarbonizarea surselor de încălzire în zonele urbane prin instalarea de pompe de căldură în clădirile rezidențiale în mod prioritar dependente de sistemele individuale de încălzire pe gaz, dar și cu încălzire termică centralizată (CET) sau cu biomasă.

Investiția va fi operaționalizată prin apeluri de proiecte pentru instalarea pachetului complet: pompa de căldură, panouri fotovoltaice si baterie de stocare, în baza unui proiect tehnic care validează posibilitatea instalării unei astfel de soluții. Prin combinarea pompelor de căldură cu un sistem fotovoltaic și soluții de stocare, fiecare clădire poate capta și stoca cât mai multă energie regenerabilă, reducând dependența de rețea și protejând gospodăriile de volatilitatea pieței de energie și de variațiile prețurilor la gaze și electricitate.

I3. Creșterea performanței energetice și decarbonizarea clădirilor unifamiliale pentru gospodăriile aflate în sărăcie energetică din mediul rural

Investiția are ca obiectiv realizarea de lucrări de eficiență energetică, audituri energetice si sisteme de decarbonizare (panouri fotovoltaice si baterii) pentru gospodăriile aflate în sărăcie energetică din clădiri unifamiliale din zonele rurale, abordând vulnerabilitatea gospodăriilor afectate de performanța energetică scăzută a clădirilor rezidențiale. Investiția va fi operaționalizată prin apeluri de proiecte pentru renovarea energetică moderată a clădirilor rezidențiale unifamiliale, care să atingă o creștere de minimum 30% a eficienței energetice a imobilului, precum și echiparea clădirilor cu capacități de producție de 3 kW putere netă și stocare de minimum 5 kWh. Sprijinul financiar va fi acordat sub formă de grant în cadrul apelului de proiecte. Pentru a fi eligibile pentru finanțare, proiectele trebuie să garanteze un prag minim de economii de energie: renovările moderate trebuie să realizeze o reducere de cel puțin 30% a consumului de energie primară. Intervențiile eligibile includ: renovări moderate, sisteme fotovoltaice termice și capacitățile de stocare, audituri și certificate după realizarea intervențiilor.

I4. Sprijin financiar pentru creșterea eficienței energetice și decarbonizarea clădirilor microîntreprinderilor vulnerabile

Investiția are caracter nou, deoarece introduce pentru prima dată o linie de finanțare exclusiv destinată microîntreprinderilor vulnerabile, dar se bazează pe arhitectura administrativă și procedurală a programelor existente de eficiență energetică. Investiția oferă sprijin microîntreprinderilor vulnerabile la efectele ETS2 care își desfășoară activitatea în clădiri ineficiente din punct de vedere energetic și utilizează cu precădere gazul pentru încălzirea spatiilor și a apei. Astfel, se urmărește ca microîntreprinderile vulnerabile să beneficieze de lucrările de renovare energetică, prin scăderea costurilor cu energia și îmbunătățirea condițiilor de funcționare, contribuind astfel la sustenabilitatea economică a acestora și la o eficiență energetică crescută.

- Credit foto: www.freepik.com

► Componenta 2 - Transport

Componenta are ca obiectiv principal reducerea disparităților de mobilitate și creșterea accesibilității la servicii esențiale pentru grupurile vulnerabile, prin mobilitate integrată și soluții ecologice. Costul total estimat pentru această componentă este 3 867 478 987 euro.

Măsuri și investiții

Se are în vedere crearea cadrului instituțional și operațional pentru asigurarea unei mobilități integrate.

Măsura urmărește implementarea cadrului legal incident și operațional care facilitează dezvoltarea unor sisteme de mobilitate sustenabile și integrate, adaptate nevoilor cetățenilor, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile. Măsura este formată din 3 componente: guvernanța locală și coordonarea națională (coordonare multi-nivel), digitalizarea infrastructurii de transport și mecanismele de subvenționare.

Scopul principal al măsurii constă în susținerea integrării diverselor moduri de transport (feroviar, rutier, naval), prin valorificarea infrastructurii și resurselor teritoriale disponibile, astfel încât să fie asigurată durabilitatea serviciilor într-un sistem echitabil, coerent și accesibil. Alături de extinderea rețelei clasice de transport public, aceasta va include și soluții inovatoare dedicate atât zonelor cu densitate redusă și acces deficitar, cât și persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, prin promovarea transportului on-demand (la cerere, n.r.).

I1. Îmbunătățirea accesibilității transportului public către servicii esențiale

Investiția urmărește îmbunătățirea accesului la mijloacele de transport pentru persoanele vulnerabile din zonele defavorizate sau aflate în risc de sărăcie din perspectiva transporturilor către serviciile esențiale din mediul urban (spital, scoală, locuri de muncă). Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul populației vulnerabile la servicii esențiale prin crearea unui sistem de transport public local eficient și sustenabil.

Investiția va fi implementată prin intermediul unor apeluri de proiecte destinate UAT-urilor aflate într-un risc ridicat de sărăcie din perspectiva accesibilității și eficienței sistemului de transport. Astfel, investiția va consta în achiziția de mijloace de transport (ex. autobuze mici/ microbuze electrice și/sau cu emisii scăzute) care vor fi utilizate de către UAT-urile aflate în sărăcie în transporturi pentru a crea un serviciu public local de transport care să conecteze satele/comunele cu cele mai apropiate puncte (gări, noduri modale, orașe) pentru a avea acces la servicii esențiale (spital, scoală, locuri de muncă).

Suplimentar, investiția prevede, pe lângă componenta dedicată dezvoltării serviciilor de transport durabil, introducerea unui mecanism de subvenționare/compensare destinat sprijinirii transportului public de călători pentru persoanele aflate în sărăcie din perspectiva transportului, pentru o perioadă de 3 ani.

I2. Transport public regional, flexibil/la cerere cu servicii de transport existente sau noi

Obiectivul investiției este de a implementa soluții de mobilitate flexibile și accesibile pentru comunitățile izolate sau cu o conectivitate redusă la rețeaua de transport public tradițional, asigurându-se astfel accesul acestora la servicii esențiale precum educație, locuri de muncă și îngrijire medicală. Aceasta vizează utilizarea microbuzelor electrice/ cu emisii reduse și a vehiculelor speciale, care vor opera pe rute flexibile, planificate în funcție de cerere, iar conectivitatea acestora cu rețelele de transport existente va facilita deplasările rezidenților din zonele rurale și izolate. Acest sistem va garanta costuri accesibile și stabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu dizabilități și familiile monoparentale, contribuind astfel la reducerea disparităților de acces în transport.

I3. Mobilitate durabilă și echitabilă pentru zonele defavorizate și marginalizate

Investițiile vor susține dezvoltarea unui sistem de transport accesibil, eficient și sustenabil, adaptat nevoilor comunităților vulnerabile. Planurile integrate de investiții vor fi elaborate la nivel local și vor avea o abordare diferențiată, în funcție de tipologia serviciilor de transport necesare în fiecare cluster funcțional - fie că este vorba de transport rutier, feroviar, naval sau on-demand - asigurând astfel adaptarea soluțiilor la realitățile teritoriale și la gradul de accesibilitate al infrastructurii existente.

- Credit foto: www.freepik.com

I4. Instrumente financiare pentru vehicule cu emisii reduse sau zero destinate microîntreprinderilor vulnerabile

Investiția urmărește creșterea accesului la mobilitate durabilă și reducerea vulnerabilității economice a microîntreprinderilor din UAT-urile identificate ca fiind în sărăcie în transporturi, printr-un instrument financiar destinat exclusiv achiziției de vehicule cu emisii reduse/zero, astfel încât acestea să-și reducă costurile operaționale, să scadă emisiile de GES și să își mențină sau extindă activitatea economică în contextul creșterii costurilor de operare generate de ETS2.

Investiția propusă se adresează microîntreprinderilor vulnerabile, cele mai afectate de ETS2 care activează în sectoare dependente de transport, precum transportul rutier de mărfuri, transportul de pasageri pe distanțe lungi, serviciile de taxi și construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale.

I5. Programul Național de leasing social pentru vehicule electrice

Obiectivul general al investiției este de a facilita tranziția către o mobilitate curată și accesibilă pentru gospodăriile vulnerabile la impactul extinderii schemei ETS2, contribuind totodată la obiectivele de decarbonizare ale României în sectorul transporturilor, prin crearea unui mecanism de leasing social care să reducă dependența de combustibili fosili și să ofere o alternativă economică, sigură și sustenabilă de transport. Investiția reprezintă o măsură nouă în context național inspirată din modelul francez de leasing social pentru mobilitate electrică, dar adaptată condițiilor specifice pieței și cadrului legislativ din România. Investiția va permite tranziția treptată a gospodăriilor vulnerabile de la vehicule vechi, pe combustibili fosili, la vehicule electrice cu emisii zero, contribuind astfel la reducerea presiunii financiare asupra bugetelor familiale și la scăderea dependenței de carburanți convenționali.

Programul propune crearea unui sistem național de leasing social subvenționat pentru vehicule electrice (BEV), produse în UE, destinat gospodăriilor vulnerabile din perspectiva transporturilor cu venituri medii.

Beneficiarii direcți sunt gospodăriile vulnerabile la sărăcia în transporturi, cu venituri medii, care îndeplinesc următoarele condiții cumulative: domiciliul în localități unde transportul public este inexistent sau neregulat; distanța mai mare de 10 km față de servicii esențiale; cheltuieli de transport care depășesc 10% din venitul disponibil; cu capacitate financiară de a susține plata ratei de leasing.

 - Credit foto: www.freepik.com

► Componenta 3 - Sprijin direct pentru venit

Obiectivul componentei este asigurarea unei tranziții juste prin reducerea impactului social al implementării ETS2 asupra gospodăriilor vulnerabile, care se confruntă cu costuri disproporționate ale consumului de combustibili fosili. Componenta urmărește furnizarea unui sprijin direct pentru a reduce potențialul de creștere a fenomenului de sărăcie energetică în România, menit să compenseze parțial povara financiară generată de creșterea prețurilor la energie, să protejeze nivelul de trai al persoanelor cu venituri reduse care folosesc combustibili fosili pentru încălzirea locuinței/ încălzirea apei calde și să sprijine menținerea coeziunii sociale.

Măsura propusă oferă sprijin direct pentru consumul individual de gaze naturale al gospodăriilor vulnerabile (nu se aplică sistemelor centralizate), calibrat pe impactul ETS2 și pe sezonalitatea accentuată a încălzirii. Începând cu 2027, pe o perioada de trei ani, prin această măsură se va oferi un sprijin financiar în valoare de 500 de lei (5 luni x 100 lei) plătit într-o singură tranșă care cumulează cele cinci luni ale sezonului rece (noiembrie - martie), pentru gospodăriile afectate de operaționalizarea ETS2 după intrarea în vigoare a sistemului (742 000 de gospodării) care au POD/contract activ de gaze. După finalizarea lucrărilor de eficientizare energetică, gospodăria nu va mai fi eligibilă pentru sprijin direct pe venit. Măsura este orientată către nucleele urbane, fără a exclude gospodăriile din mediul rural dependente de combustibili fosili pentru încălzirea locuinței, unde schimbarea combustibilului este dificilă și improbabilă.