English
♦ UE investește 700 milioane euro în NanoIC, cea mai mare linie-pilot a Actului european privind cipurile, în care este implicată și Politehnica București
„Există momente în istorie când planurile devin realitate iar direcția industriei unei țări capătă cu totul altă semnificație. La 9 februarie 2022, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța, la Bruxelles, EU Chips Act - strategia prin care Europa își propune să preia conducerea la nivel mondial în industria semiconductorilor. La 9 februarie 2026, la exact patru ani distanță, am marcat o victorie uriașă pentru cercetarea europeană și românească: lansarea oficială a proiectului NanoIC. Este o inițiativă colosală, evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefinește limitele fizicii și ale ingineriei. Miza? Cucerirea scării Angstrom (sub 2 nanometri). La acest nivel microscopic, limitele fizicii clasice sunt depășite, lăsând loc unei noi generații de circuite integrate, cu o densitate de tranzistori și o eficiență inimaginabile până acum", a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București (UNSTPB).
- Credit foto: www.freepik.com
Uniunea Europeană a lansat, la 7 februarie a.c., cea mai mare linie-pilot a Actului european privind cipurile, NanoIC, la IMEC Leuven, o etapă importantă pentru dezvoltarea și producția europeană de semiconductori. „Cu o investiție totală de 2,5 miliarde euro, mecanismul a primit finanțare din partea UE în valoare de 700 milioane euro și alte 700 de milioane euro din partea guvernelor naționale și regionale, iar restul din partea ASML și a altor parteneri din industrie. NanoIC va accelera dezvoltarea tehnologiei semiconductorilor de generație următoare, esențială pentru dezvoltarea AI, a vehiculelor autonome, a asistenței medicale și a tehnologiei mobile 6G", se menționează într-un comunicat al Comisiei Europene.
NanoIC este prima instalație europeană care implementează cea mai avansată mașină de litografiere cu ultraviolete extreme, concentrându-se pe proiectarea și fabricarea de cipuri utilizând tehnologii de peste doi nanometri. Acest lucru marchează un progres semnificativ în ceea ce privește tehnologia europeană de fabricare a semiconductorilor.
Instalația va permite cercetătorilor și întreprinderilor să testeze noi modele de cipuri, echipamente și procese la o scară aproape industrială înainte de producția în masă. Aceasta se bazează pe principiul accesului liber, cu întreprinderi nou-înființate, cercetători, IMM-uri și organizații mari capabile să utilizeze facilitățile de la NanoIC. Găzduit de IMEC (Belgia), partenerii săi includ CEA-Leti (Franța), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie - CSSNT din UNSTPB (România) și Institutul Național Tyndall (Irlanda).
Concepute pentru a aduce tehnologiile cipurilor de la laborator la fabrică, liniile-pilot reprezintă un pilon esențial al inițiativei „Cipuri pentru Europa" din cadrul Actului privind cipurile. Acestea vor consolida poziția actorilor europeni în lanțul mondial de aprovizionare cu semiconductori și vor fi deschise partenerilor de încredere, sprijinind baza industrială și competitivitatea Europei, contribuind în același timp la păstrarea și atragerea talentelor.
Potrivit Executivului comunitar, cele cinci linii-pilot (NanoIC, FAMES, APECS, WBG și PIXEurope) din cadrul Actului privind cipurile reprezintă împreună o investiție combinată la nivelul UE și la nivel național de 3,7 miliarde euro, care corelează excelența în cercetare a Europei cu aplicațiile industriale. Deschiderea liniei pilot NanoIC urmează inaugurării FAMES la 30 ianuarie. „Începutul activității operaționale a acestor infrastructuri reprezintă o etapă esențială în consolidarea suveranității și a bazei industriale a Europei în domeniul semiconductorilor", precizează CE.
„De ce este acest moment vital pentru noi? Pentru că Politehnica București nu este un simplu partener în acest proiect. Suntem singurul reprezentant al Europei de Est într-un consorțiu de elită, alături de giganții tehnologici ai continentului (precum IMEC, CEA-Leti sau Fraunhofer). Inteligența românească de la UPB lucrează acum, de la egal la egal, cu liderii mondiali pentru a dezvolta tehnologiile care vor susține Inteligența Artificială, comunicațiile 6G și calculul cuantic în deceniile următoare. Este un rezultat care poartă amprenta viziunii și tenacității domnului profesor Marius Enăchescu, care a demonstrat că România poate depăși barierele financiare și geografice. Această reușită demonstrează că, deși operăm cu bugete mult mai mici decât partenerii noștri occidentali, rezultatele cercetării din Politehnica București ne plasează direct la masa din vârful ierarhiei tehnologice mondiale. Un astfel de succes național nu se construiește singur. Este rezultatul unei viziuni comune și al unui efort administrativ și diplomatic coordonat (...)", a subliniat rectorul UNSTPB.