English
Un Raport oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) - structură de bază a Organizației Națiunilor Unite -, document dat recent publicității, stabilește ierarhizarea statelor lumii în funcție de indicele dezvoltării umane. Este vorba despre un indice a cărui fundamentare și calculare a început în anul 1990, exact în perioada în care a demarat procesul de tranziție la economia de piață a statelor din Estul și Sud-Estul Europei, între care și România. Prin urmare, avem de-a face cu o evaluare care cuprinde o perioadă suficient de îndelungată pentru a se formula concluzii valabile privind procese și fenomene definitorii ale lumii contemporane.
Opțiunea pentru o abordare tridimensională
În analizele și proiecțiile sale care coincid cu întreaga perioadă de tranziție post-decembristă din țara noastră, prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuță - membru de onoare al ASTR - a relevat faptul că indicatorul PIB/locuitor, exprimat prin prețuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare (PPP) nu este suficient pentru a exprima complexele probleme economico-sociale cu care se confruntă omenirea, în condițiile globalizării. Astfel, în numeroase studii, unele dintre ele prezentate și în Univers ingineresc, a pledat pentru luarea în considerare a indicelui de dezvoltare umană - adoptat de PNUD - și în evaluarea modului în care România se apropie de performanțele la nivel mondial în domenii care vizează condiția umană, adică exact sfera în care ar trebui să se regăsească efectele progreselor economice, respectiv cele care sunt exprimate prin indicatorul PIB/locuitor.
În respectivele studii s-a anticipat că țara noastră se va înscrie în ierarhia mondială definită prin amintitul indice într-o perioadă mai apropiată decât în estimările inițiale (2025), în special sub impactul reluării creșterii economice în perioada post-criză. În acest demers analitic - în care se îmbină cercetări inter și multidisciplinare - prof. Cezar Mereuță a aplicat metodologii proprii în care criteriile inginerești se îmbină organic cu modelările macroeconomice. De aici, rezultatele validate de Raportul PNUD.
Valoarea unui concept
În cercetarea de profil - desfășurată atât în țara noastră, cât și la nivel global - s-a ajuns la concluzia că ierarhizarea țărilor exclusiv după nivelul valorii PIB/locuitor, în prețuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare (PPP), nu reflectă, în multe cazuri, gradul de satisfacție produsă în rândurile populației în legătură cu acoperirea celor mai importante nevoi existențiale, în primul rând accesul la alimente și utilități, precum și calitatea actului medical. Identificăm aici o anumită orientare a cercetării în căutarea unui indicator mult mai adecvat componentelor de ordin social, ceea ce este foarte important în orice evaluare privind eficiența politicilor publice. În aceeași ordine de idei, valoarea PIB/locuitor, indiferent de modalitățile de calcul, nu reflectă în multe cazuri nivelul general al școlarizării adulților de peste 25 de ani, în relație directă cu multiplicarea posibilităților de a alege diverse profesiuni calitativ deosebite, în funcție de cerințele reale ale pieței muncii. Nu sunt singurele motive care au impus preocupările la care ne referim. Important de reținut este faptul că s-au conștientizat limitele indicatorului PIB/locuitor. În aceste circumstanțe, în anul 1990, în cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a fost inclus indicele dezvoltării umane (IDH), cu trei mărimi fundamentale, din care una este formată din două componente:
1) Valoarea produsului intern brut/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) exprimată în dolari SUA;
2) Speranța de viață la naștere, exprimată în ani;
3) Numărul mediu al anilor de școlarizare a adulților peste 25 de ani - componenta A și anii de școlarizare care se așteaptă să fie urmați la nivelul copiilor - componenta B.
Valorile IDH sunt cuprinse între 1 (maxim) și 0 (minim).
În funcție de valorile IDH, țările lumii pot avea:
a) o valoare foarte înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,8;
b) o valoare înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,7 dar mai mică de 0,8;
c) o valoare medie a IDH, mai mare sau egală cu 0,55 dar mai mică de 0,7;
d) o valoare redusă a IDH, mai mică de 0,55.
În cursul anului 2016, ținându-se seama de evoluția economiei românești și de unele inițiative privind domeniile educației și sănătății, prof. Cezar Mereuță și-a reconsiderat obiectivul referitor la valoarea indicelui de dezvoltare umană la orizontul anului 2025, în sensul posibilității practice de a fi atins mai devreme. Această modificare presupunea ca obiectivul - valoarea de 0,8 - să fie realizat chiar cu mai mult timp înaintea anului 2025. În privința priorităților demersului strategic tridimensional, acestea se mențineau similare cu cele din studiul inițial.
Un clasament edificator
Este de reținut în mod deosebit că PNUD a publicat Raportul IDH, ediția 2016, cu date valabile pentru anul 2015, referitoare, ca în toate perioadele precedente, la 188 de țări. Totodată - cum am mai precizat -, Raportul a prezentat, în premieră, datele valorilor IDH actualizate începând cu anul 1990 pentru cele 188 de țări. Datele permit evaluarea valorilor rapoartelor IDH 2015/1990. Pe cale de consecință, ele reflectă eforturile statelor în scopul accelerării dezvoltării umane.
Valorile indicatorului de dezvoltare umană (IDH) pentru anul 2015 se înfățișează în următorul clasament (primul număr indică locul în clasamentul celor 188 de țări; al doilea număr vizează locul ocupat în ierarhia Uniunii Europene, iar al treilea număr privește valoarea indicatorului):
Germania (4; 1; 0,926);
Danemarca (5; 2; 0,925);
Olanda (7; 3; 0,924);
Irlanda (8; 4; 0,923);
Suedia (14; 5; 0,913);
Marea Britanie (16; 6; 0,909);
Luxemburg (20; 7; 0,898);
Franța (21; 8; 0,897);
Belgia (22; 9; 0,896);
Finlanda (23; 10; 0,895).
România ocupă locul 50 în rândurile celor 188 de țări, locul 27 în Uniunea Europeană, cu o valoare a indicatorului de 0,802.
Țara noastră obține, pentru prima dată, în anul 2015, o valoare care a promovat-o în categoria de elită a celor 51 de țări cu valori ale IDH mai mari sau egale cu 0,8!
Explicația obținerii acestei valori constă în seria anilor 2013 - 2015, cu valori ale ratei creșterii anuale a PIB constant egale sau mai mari de 3%, culminând cu valoarea din anul 2015, de 3,9%. În fiecare dintre cei trei ani, România s-a situat printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai înalte rate ale creșterii PIB.
În pofida acestei realizări, trebuie subliniat că indicii de creștere a valorilor IDH 2015/1990 demonstrează că în celelalte două domenii, educație și sănătate, progresele au fost mult mai modeste. Astfel, România are valoarea raportului IDH 2015/1990 situată pe poziția 11 din cele 13 țări ale „noului val" al statelor care au aderat la UE după anul 2004 și pe locul 20 între cele 28 de țări ale Uniunii Europene (înainte de Brexit). Mai trebuie subliniat faptul că între primele cinci țări din punctul de vedere al valorilor raportului IDH 2015/1990, patru (respectiv Croația, Polonia, Ungaria și Estonia) fac parte din „noul val". Este de subliniat mai ales exemplul Croației, care, în anul 1990, avea valoarea IDH de 0,669, semnificativ mai redusă decât a României (0,700), iar în anul 2015 a ajuns la 0,827.
Argumente pentru o economie centrată pe om
Raportul PNUD la care ne referim a fost și este examinat în contextul în care se desfășoară în lume, inclusiv în țara noastră, dezbateri ample și puternic marcate de controverse, în legătură cu rolul statului social, adică al unei economii care să urmărească atingerea unui nivel de prosperitate în care ameliorarea calității vieții să reprezinte obiectivul central.
Însăși viziunea inginerească modernă include această finalitate în sfera condiției umane întrucât niciun progres de ordin material, în acest caz, științifico-tehnic, nu se poate omologa, ca atare, dacă nu contribuie la ridicarea gradului de civilizație, începând cu creatorul și cu cel care trebuie să fie beneficiarul acestui efort creativ. Or, indicele dezvoltării umane constituie, cum s-a văzut, un reper fundamental în evaluarea amintitei finalități. Desigur, nu cuprinde tot ceea ce reprezintă calitatea vieții, mai ales aspectele legate de egalitatea șanselor, de incluziunea socială, de diminuarea inegalităților etc. Dar, incontestabil, permite să se tragă concluzii deosebit de utile, mai ales în ceea ce privește modul în care, inclusiv în societatea românească, se cere acționat pentru soluționarea amintitelor cerințe majore ale unei reale dezvoltări economico-sociale.
Studiile profesorului Cezar Mereuță, caracterizate prin realism, prin luarea în considerare și a factorilor care frânează progresele materiale și spirituale din țara noastră, permit să se identifice, odată cu problemele nerezolvate, căile de construire a unei economii centrate pe om, pe împlinirea unei condiții umane dezirabile.
