English
În mod cert, se înregistrează în mediul de afaceri o stare de așteptare deosebită determinată de amânarea unor decizii macroeconomice esențiale, precum și tot felul de ipoteze proliferate de presa tipărită și audiovizuală. Cu toate acestea, mai multe informații de actualitate atestă o tot mai pronunțată și mai amplă abordare proactivă la nivel micro, așa cum bunăoară se poate consemna în industria prelucrătoare unde volumul comenzilor noi a crescut semnificativ, cu 5,2%, în comparație cu perioada similară din anul trecut.
(imagine) - Credit foto: www.freepik.com
Firește, asigurarea portofoliului de comenzi reprezintă axul fiecărui plan de afaceri, întrucât numai în raport cu piața este posibil să se acționeze în cunoștință de cauză. Elemente concludente în acest sens oferă aproape zilnic reuniunile locale, județene, regionale, naționale la care întreprinzători, manageri, alți exponenți ai lumii businessului informează despre măsurile adoptate chiar și în condițiile persistenței unor incertitudini de tipul celor evocate.
Nu numai în industria prelucrătoare, ci și în construcții, energie, transporturi, comerț numeroase firme au, de pe acum, un portofoliu de comenzi consistent pentru anul viitor. Mai mult decât atât, acestea dispun și de resursele financiare (credite, fonduri europene, alocații din propriile profituri) pentru desfășurarea unor programe de investiții orientate spre promovarea pe scară mai largă a progresului științifico-tehnic. Este semnificativ că în domeniile menționate se acționează cu determinare, cu fermitate pentru acoperirea a peste 40 000 de locuri de muncă disponibile. Se poate, deci, aprecia că microeconomia se „mișcă" dintr-o perspectivă predominant strategică.
Există un suport de natură obiectivă care se ia în considerare în elaborarea programelor și planurilor care vizează, cel puțin, viitorul previzibil. Ne-am referit, de exemplu, la sectorul construcțiilor. În primele trei trimestre ale anului în curs, volumul lucrărilor din acest sector a crescut cu 9,3%, în condițiile în care toate elementele de structură au înregistrat avansuri consistente: la clădirile rezidențiale 11,3%, la construcțiile inginerești 9,3%, la clădirile nerezidențiale 8,1%. Pe bună dreptate, aceste rezultate, completate cu bilanțurile din toți anii post-pandemie indică tendințe cât se poate de clare, cu mari șanse de a se amplifica și de a se aprofunda încă din anul 2026. Identificarea unor astfel de tendințe reprezintă, așadar, o preocupare de ordin strategic, concretizată prin soluții a căror valabilitate a fost și este confirmată de practică.
Dacă trecem la examinarea stărilor de fapt din sfera macroeconomică, nu va fi dificil de constatat că simultan cu ajustările, cu unele corecții fiscal-bugetare, procesul investițional a continuat, bazat pe un set de surse de finanțare. S-a demonstrat că opțiunile strategice în sectorul public nu numai că reflectă tendințele manifestate pregnant în companiile de top, ci influențează pozitiv, uneori esențial, activitatea firmelor. Există o interdependență de necontestat.
Pe de o parte, conturarea unor perspective de mai lungă durată, asemenea lucrărilor de infrastructură, în special rutieră, iar, pe de altă parte, procesele de asimilare și promovare a celor mai avansate tehnici și tehnologii conferă un caracter rațional întregului proces investițional. Fapt este că există un potențial încă neutilizat și în această sferă de natură strategică. Chiar dacă ne rezumăm la gradul de utilizare a fondurilor europene nerambursabile, la resursele sectorului bancar, constatăm că sunt bani pentru a se adopta, și în această materie, soluții tactice eficiente.
Experiențele pe care le consemnăm induc în mediul de afaceri o stare de spirit care contracarează îngrijorările, incertitudinile și, simetric, favorizează inițiativele, demersurile îndreptate spre elaborarea și aplicarea unor politici de firmă fundamentate pe strategii bine gândite, realiste și, astfel, planurile de afaceri pot fi întocmite și aplicate pe măsura unor asemenea viziuni. (T.B.)
