English
Se poate vorbi, cu deplin temei, despre o tradiție, deopotrivă științifică și civică, în activitatea Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). Atât cele zece reuniuni precedente - desfășurate sub genericul „Zilele ASTR" - cât și organizarea lor în diferite orașe ale țării au pus în evidență numeroase elemente de continuitate și de inovare. Sunt caracteristici ale științei, în general, și ale științelor tehnice, în special.
Manifestarea de la Tîrgu Mureș din perioada 6 - 7 octombrie 2016, cu tema „Orașul inteligent", a îmbogățit tradiția - cu multiplele ei semnificații - prin abordări exclusiv creative, legate de practică, de cerințele vieții urbane contemporane și, mai presus de toate, de cerințele omului zilelor noastre, al cărui prezent este orientat spre viitor, cu toate provocările și oportunitățile pe care le oferă.
Definirea conceptelor, fundament al acțiunii
Principalele manifestări înscrise în programul evenimentului au fost găzduite de Hotelul Continental din Tîrgu Mureș, edificiu reprezentativ pentru frumosul oraș transilvănean - unul dintre cele mai puternice centre universitare și de cercetare științifică din România, cu o deosebit de bogată viață spirituală. Deschiderea festivă a fost marcată de exprimarea reciprocă a satisfacției gazdelor și oaspeților de a se întâlni și reîntâlni sub semnul angajării comune în slujba unor cauze care corespund, întru totul, aspirațiilor întregii comunități științifice din țara noastră, ale întregii națiuni.
Aceste auspicii, dintre cele mai favorabile, au fost relevate în cuvântul de deschidere rostit de Mihai Mihăiță, președintele Academiei de Științe Tehnice din România. Odată cu expunerea obiectului reuniunii, vorbitorul a adresat calde mulțumiri conducerii Universității Petru Maior și Primăriei Municipiului Tîrgu Mureș pentru parteneriat, sprijin și colaborare.
Lucrările în plen au adus contribuții de primă importanță la definirea conceptului de Smart City, din perspectiva experienței naționale și mondiale, astfel încât din multitudinea temelor științifice pe care le include să se desprindă cele mai bune soluții pentru acțiunea practică, mai ales în ceea ce privește colaborarea cu administrațiile locale, responsabile cu fructificarea proiectelor oferite de specialiști din cele mai diverse domenii - de la ingineri și arhitecți până la sociologi și funcționari publici.
Chiar simpla menționare a temelor tratate în plenul reuniunii permite să se aprecieze deosebit de pozitiv faptul că s-a asigurat orientarea către practică, dar cu un suport de neînlocuit, și anume punerea în valoare a rezultatelor cercetărilor științifice inter și multidisciplinare.
Astfel, prof. univ. emerit dr. ing. DHC Mircea Eremia, membru titular al ASTR, și-a concentrat comunicarea pe conceptul de Smart City pentru a releva perspectivele de realizare a obiectivelor pe care le impune. Concretizări semnificative a conținut și intervenția arh. Daniela Miheț, arhitectul-șef al Municipiului Tîrgu Mureș, experiența acestui municipiu oferind numeroase surse de inspirație pentru extindere și aprofundare în numeroase alte așezări urbane de toate dimensiunile. Accentul pus pe soluții a caracterizat și comunicarea reprezentantului KAM Energy S&T România, Florin Bogdan, iar studiul acad. Ion Bostan, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, membru de onoare al ASTR, a relevat importanța capitală a energiei verzi, a tehnologiilor ecologice în materializarea conceptului de Smart City.
Abordările autorilor de comunicări au îmbinat elementele care privesc trecutul și prezentul într-o viziune bazată pe complementaritate. În acest sens, sunt de remarcat intervențiile prof. univ. dr. ing. DHC Radu Munteanu, vicepreședinte al ASTR, care și-a intitulat comunicarea „Un precursor al prezentului: inginerul Augustin Maior", Aurelian Ionescu (IBM) - „Orașul viitorului: smart versus cognitive", expunerea directorului Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Mureș, dr. ing. Ovidiu Georgescu, referitoare la „Smart Grids: realizări și perspective în județul Mureș", ing. Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, care a vorbit despre monitorizarea calității tuturor componentelor mediului în municipiul Tîrgu Mureș și concluziile desprinse pentru îmbunătățirea situației din acest domeniu și analiza dr. ing. Zoltan Kolozsvary (de la Plasmaterm Tîrgu Mureș), care - sub semnul interogației antice „Quo vadis" - s-a referit la viitorul științei materialelor, la începutul secolului 21.
Anticipări și mijloace de optimizare a raportului dintre necesar și posibil
Președintele ASTR, Mihai Mihăiță, a prezentat participanților, în expunerea sa, atât propriile concluzii formulate în urma unor îndelungate investigații în domeniul care a făcut obiectul reuniunii (sintetizând evaluări precedente formulate tot cu prilejul unor manifestări științifice), cât și direcțiile de acțiune care rezultă din ceea ce s-a întreprins până acum la scară națională, europeană și mondială pentru transpunerea în realitate a conceptului de Smart City. Astfel, a arătat, între altele, că „este foarte bine că discutăm despre asemenea subiecte, cu condiția să reușim să influențăm construcția unei vieți sănătoase și să împiedicăm erodarea unui subiect important și a unor noțiuni care se golesc de conținut prin repetarea lor excesivă.
Conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, populația globului este în prezent de șapte miliarde, urmând să ajungă, în 2050, la 9,3 miliarde. În același timp, se cere luat în considerare faptul că, în ultimii 15 ani, urbanizarea a devenit un fenomen global cu o evoluție accelerată și, drept urmare, peste 50% din populația lumii trăiește în orașe, cu precădere în țările dezvoltate. În acest context, se anticipează că în următoarele trei decenii și jumătate, adică până în 2050, orașele lumii se vor confrunta cu un aflux consistent de locuitori, ajungând să găzduiască 70% din populația mondială, adică 6,3 miliarde de oameni. (...)
Sub «umbrela» Comisiei Europene, opțiunea pentru Smart City este subordonată finalității tuturor demersurilor legate de construirea orașelor viitorului, de adaptarea la schimbările climatice, de reducerea cauzelor acestora și de limitarea efectelor negative. Toate acestea aplicate la nivelul vieții din oraș implică o serie de mentalități și comportamente pe care se fundamentează un anumit tip de civilizație, exprimat printr-un autentic spirit cetățenesc. Orașul, prin serviciile lui și gestiunea pe care o practică, face posibil, încurajează, răsplătește și chiar impune un astfel de comportament, ceea ce constituie și o nouă formă de normalitate".
De asemenea, în expunere s-a relevat că „nu există Smart City fără cetățeni smart", subliniindu-se că experiența acumulată la nivel local, național, regional, european și mondial atestă deosebit de convingător faptul că un oraș nu se poate angaja pe un parcurs Smart dacă persoanele care îl conduc și îl reprezintă nu acționează în maniera evocată și nu adoptă, în consecință, o strategie bună. Președintele ASTR a remarcat, în continuare: „A elabora o strategie apelând la consultanți este foarte important, dar dacă orașul este doar un client care așteaptă să-i fie livrat produsul la termen, efectul nu poate fi altul decât ratarea, eșecul. Elaborarea unei strategii are și o componentă instructivă pentru cei implicați deoarece trebuie să vină de la propriile probleme reale și bine înțelese și mai trebuie, după adoptare, să-l ghideze conștient pe beneficiar în realizarea programelor, planurilor și proiectele aferente".
Tot pe baza experienței naționale și internaționale, în expunere a fost abordată o serie de aspecte de ordin economico-social, relevându-se că, între soluțiile cele mai importante, se numără promovarea celor mai avansate tehnologii, reamintindu-se, în acest sens, că, într-un studiu realizat la cererea Parlamentului European, Orașul Inteligent se definește ca unul cu cel puțin o inițiativă care tratează una sau mai multe dintre următoarele șase caracteristici: guvernare inteligentă, oameni inteligenți, un mod de viață inteligent, o mobilitate inteligentă, o economie inteligentă și un mediu inteligent. Din această perspectivă rezultă că Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) unește și întărește legăturile între oameni, în planul afacerilor, infrastructurilor, resurselor, energiei și spațiilor, precum și furnizarea de instrumente inteligente de organizare, de guvernanță.
Totodată, președintele ASTR a atras atenția că, în realizarea tuturor dezideratelor menționate, „noi ne ciocnim de mai multe mentalități desuete, inadecvate vremurilor pe care le trăim. Una este aceea că administrațiile preferă să plătească ceea ce produce efecte pe termen scurt, ceea ce este vizibil pentru electorat doar în perioada mandatului lor. Alta constă în reținerea de a discuta public despre nereușite, despre erori care nu pot fi contracarate decât dacă sunt asumate ca probleme necesar și posibil de rezolvat. În această acțiune, ONG-urile pot și trebuie să fie colaboratori, nu numai factori de presiune, fie ea pozitivă, constructivă".
Accentul a fost pus pe necesitatea de a se fructifica, înainte de toate, potențialul local, resursele de inteligență, de creativitate ale fiecărei entități urbane, pe prim plan situându-se rolul primarului: „În cazul unui primar, când termină mandatul și vrea să îl reînnoiască, sau a altui candidat care pretinde că este mai bun, ar trebui să vedem, la primul, dacă a «navigat» cu succes pe «valurile» destinului orașului și își propune să realizeze mai mult și mai bine, iar celălalt dacă știe și poate să obțină performanțe superioare comparativ cu predecesorii. Am vrea să cunoaștem strategia pe care o propun, să le apreciem calitatea și coerența, capacitatea de a-și asuma politici realiste, asumate public. Deosebit de importantă este consecvența demonstrată și caracteristicile proiectelor derulate sau propuse. Unde lipsesc aceste elemente scrise, publicate și elaborate în regim deschis, transparent, pe bază de consultare autentică, acolo nu poate fi vorba despre Smart City.
Astfel, putem defini oraș inteligent, un oraș care încercă să rezolve problemele locuitorilor printr-un parteneriat urban care implică mai multe părți interesate. În consecință, conceptul Smart City constituie un domeniu științific de studiu sistematic, iar toate proiectele se cer abordate Smart".
Aprofundări și deschideri spre un mâine mai bun
Lucrările, desfășurate în opt secțiuni, au permis să se detalieze cele mai importante aspecte ale proceselor de implementare a conceptului de Smart City, autorii comunicărilor concentrându-și atenția asupra legăturii organice a urbanismului modern cu tot ceea ce presupune drumul spre împlinirea dezideratelor societății bazate pe cunoaștere, spre satisfacerea cerințelor erei digitale. Ceea ce s-a afirmat, cu argumente științifice, în cursul acestor lucrări s-a constituit în pledoarii convingătoare în favoarea abordărilor pluridisciplinare, ca expresie a înțelegerii conexiunilor universale ale științelor.
Secțiunea I - consacrată problemelor energetice în orașul inteligent - i-a avut ca moderatori pe Ion Vișa și Nicolae Iliaș. Cele mai multe comunicări au vizat raportul dintre ecologie și energie în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a localităților țării. În Secțiunea a II-a - care l-a avut ca moderator pe Wilhelm Kappel - accentul s-a pus pe procesele de mobilitate în orașul inteligent, elementele legate de transporturi nepoluante, eficiente energetic și social, fiind orientate spre viitor, spre îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din spațiile urbane. Relevarea locului și rolului ingineriei mecanice și al construcțiilor industriale a reprezentat tema centrală a comunicărilor prezentate în Secțiunea a III-a, ale cărei lucrări au fost moderate de Valeriu V. Jinescu și Ioan Curtu. În Secțiunea a IV-a - moderată de Tiberiu Coloși și Liviu Goraș - referatele, studiile și analizele de specialitate au vizat, cu precădere, aspecte de ordin practic, modalitățile de conducere a proceselor specifice, rolul științific al simulării, precum și metodologiile menite să asigure optimizarea soluțiilor. Problematica vastă a protecției mediului a făcut obiectul intervențiilor din Secțiunea a V-a, care i-a avut ca moderatori pe Dumitru Fodor și Veturia Chiroiu. Au fost tratate teme esențiale privind amenajarea ecologică a teritoriului urban, gospodărirea resurselor de apă, combaterea tuturor formelor de poluare. Orientarea spre inovare, spre creativitate în materie de management urban a constituit substanța comunicărilor din Secțiunea a VI-a, ale cărei lucrări au fost moderate de Gheorghe Manolea și Ioan Vida-Simiti. Necesitatea luării în considerare a factorilor educativi și culturali - care dau substanță conceptului de Smart City - a reprezentat ideea centrală a analizelor prezentate în Secțiunea a VII-a, moderată de Ionel Starețu și Alexandru Woinaroschy. Aceleași exigențe multidisciplinare, ca expresie a complexității vieții reale, au fost relevate de Secțiunea a VIII-a, unde studiile prezentate s-au referit preponderent la relația dintre materiale, mecatronică și economie - lucrările fiind moderate de Ion Bibicu și Gheorghe I. Gheorghe.
* * *
Ca și în edițiile precedente ale Zilelor ASTR, studiile, comunicările, analizele vor fi incluse într-un volum, sub egida ASTR, astfel încât toți cei interesați să aibă posibilitatea de a cunoaște, în detaliu, experiențele valoroase, soluțiile propuse. În ceea ce privește publicația noastră, Univers ingineresc, vom continua să tratăm sistematic aspectele principale ale procesului de adaptare a realităților din țară și de peste hotare la cerințele conceptului de Smart City.
* * *
Nu putem să încheiem prezentarea Zilelor ASTR de la Tîrgu Mureș fără menționarea momentelor deosebit de agreabile asigurate de gazde prin vizitele la Palatul Culturii, la fabrica de mobilă MOBEX din municipiul Tîrgu Mureș, precum și la fabrica de instrumente muzicale din Reghin, la rândul ei, cu o faimă internațională binemeritată.
Astfel, efortul științific a fost întregit de momente de destindere, de informare „la fața locului" asupra unor realități din municipiul Tîrgu Mureș și județul Mureș, de intercomunicare între participanții din mai multe zone ale țării, ceea ce, cu siguranță, alcătuiesc pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă amintiri de neuitat. (T.B.)
Competență, implicare, responsabilitate
O sinteză a lucrărilor în plen și secțiuni, precum și studiile elaborate la nivelul Uniunii Europene și de numeroase structuri ale societății civile (în țara noastră, o voce distinctă o reprezintă Asociația SMART CITY PRO) atestă integrarea organică a Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR) în curentul dominant la nivel continental și mondial, prin care este promovat conceptul care a făcut obiectul dezbaterilor de la Tîrgu Mureș. Alături de primării și consilii locale - care, evident, poartă principala răspundere pentru gestionarea localităților urbane - s-au implicat și se implică atât la noi în țară, cât și peste hotare structuri academice și universitare, asociații profesionale și companii din domeniile IT, tehnică de securitate, energie, construcții, transport și utilități. De asemenea, s-au implicat Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Serviciul de Ambulanță, Inspectoratele pentru Situații de Urgență. Cum se vede, s-au identificat responsabilități pentru toate aceste segmente ale instituților publice și ale societății civile, astfel încât abordările sectoriale să poată fi armonizate într-o concepție și măsuri unitare. În acest sens, Asociația SMART CITY PRO a supus atenției tuturor celor interesați o serie de experiențe internaționale dintre cele mai concludente. În ceea ce privește siguranța localităților, soluții Smart Safe City au fost aplicate cu succes la Ierusalim și Buenos Aires. În ceea ce privește mobilitatea, o experiență interesantă a fost acumulată prin înființarea și activitatea Centrului de Control al Traficului din Hamburg. De asemenea, un interes deosebit prezintă experiența londoneză prin clădirea Crystal, care încorporează cele mai noi realizări în domeniul dezvoltării urbane sustenabile.
Orașele inteligente - de la proiecte la viziunea integrată
Consiliul Economic și Social al UE (CESE) a preluat „misiunea" de a coordona acțiunile de promovare a conceptului Smart City. În acest sens, a elaborat o serie de recomandări, pe care le prezentăm în continuare:
▪ Comisia Europeană să instituie un Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente, la care să participe direcțiile generale de resort, statele membre, CESE și Comitetul Regiunilor;
▪ În fiecare stat membru să se constituie, prin urmare, ghișee unice de acces tehnico-financiar pentru orașele inteligente, care să fie conectate structural cu Centrul unic de acces european specializat în: a) politicile; b) resursele pentru orașe inteligente;
▪ Ghișeele unice ar trebui să fie deschise dialogului cu părțile interesate publice și private de la nivel local, pentru promovarea unor acțiuni de susținere la nivel național și la nivelul diverselor orașe de către grupuri consultative compuse din organizații ale societății civile și parteneri sociali;
▪ Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub - EIAH) din cadrul FEIS, aflată în curs de constituire, să pună în funcțiune o secțiune specială, dedicată orașelor inteligente;
▪ Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (European Innovation Partnership for Smart Cities and Communities) să fie extins, astfel încât să participe și societatea civilă și CESE.
Platformă europeană a proiectelor. CESE consideră că se cuvine promovată o Platformă europeană a proiectelor pe baza caracteristicilor impuse de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), care: • să favorizeze apariția și integrarea proiectelor de orașe inteligente între statele membre; • să sprijine capacitatea de finanțare a proiectelor prin combinarea resurselor publice disponibile cu resursele private accesibile și cu formele de garanție care pot fi activate prin FEIS.
Piață comună pentru orașele inteligente - o necesitate esențială. CESE consideră că este esențial să se promoveze o piață comună pentru orașele inteligente, inclusiv prin intermediul unui cadru de reglementare armonizat, care să prevadă: • o revizuire la nivel european a instrumentelor de parteneriat public-privat, pentru a le face mai atractive pentru întreprinderi și pentru a le extinde sfera de acțiune și la servicii, element-pivot al economiei digitale; • instrumente pentru achiziții inovatoare și pentru achiziții înainte de comercializare (pre-commercial procurement); • mecanisme armonizate care ▪ să permită administrațiilor urbane să beneficieze în condiții de transparență de resursele economice obținute din economiile de costuri și din noile servicii generate de platformele ce vor fi promovate în orașele inteligente, ▪ să încurajeze administrațiile urbane să reinvestească resursele economice menționate mai sus în alte proiecte inovatoare.
Noul model urbanistic european
Modelul propus are drept principale obiective: să depășească fragmentarea actuală; să promoveze o viziune unitară a proiectelor, mergând cu mult mai departe decât integrarea TIC cu mobilitatea și eficiența energetică; să insiste asupra inițiativelor care pot îmbrăca diverse forme la nivel local și a căror premisă să fie aceea de a viza: • impactul simultan asupra PIB, • creșterea ocupării forței de muncă, • creșterea productivității (indicatori economici cantitativi), • creșterea calității vieții și bunăstării fizice și mentale a persoanei (indicatori economici calitativi).
De asemenea, modelul urmărește încurajarea investițiilor în orașe inteligente, într-o logică a parteneriatului public-privat care: ▪ să valorifice în primul rând numeroasele fonduri europene disponibile; ▪ să creeze sinergii între acestea și activitatea FEIS; ▪ să aibă ca obiectiv adoptarea la nivel european a unui model de dezvoltare caracterizat prin: a) capacitatea de a genera simultan beneficii sociale, de mediu, în materie de producție și de ocupare a forței de muncă, b) garantarea perspectivei de rambursare a capitalului către coinvestitorii din sectorul privat.
Alt element al noului model are ca obiective consolidarea prezenței și a rolului societății civile și partenerilor sociali în procesul de proiectare strategică, de realizare și de monitorizare ulterioară a orașelor inteligente, aspect esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor și ale întreprinderilor.
