Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare

Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) și Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) au organizat, la 10 noiembrie a.c., Conferința dedicată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare.

Evenimentul a fost deschis de președintele AGIR și al ASTR, Mihai Mihăiță, care a punctat o serie de elemente despre marcarea, pe plan internațional, la 10 noiembrie, în fiecare an începând din 2002, a Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare (World Science Day for Peace and Development). Sărbătoarea internațională - instituită la 2 noiembrie 2001, cu prilejul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinței generale a UNESCO, prin Rezoluția 20/31C - se află sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și este menită să sublinieze rolul important al științei în și pentru societate, faptul că știința, pacea și dezvoltarea sunt interconectate, precum și nevoia de a angaja publicul larg în dezbateri pe teme științifice nou-apărute.

În fiecare an, există și o temă specifică acestei sărbători. Pentru 2016, tema aleasă a fost „Celebrarea centrelor științifice și muzeelor de știință". Știința este și va fi esențială pentru atingerea numeroaselor obiective ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și, astfel, pentru asigurarea unui viitor durabil. Agenda 2030 a fost adoptată la 25 septembrie 2015 de Organizația Națiunilor Unite și stabilește un cadru global pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile la orizontul anului 2030, pe baza Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), adoptate în 2000.

Sărbătorirea acestei zile este un important eveniment anual, care are loc în baza angajamentului făcut la Budapesta, în 1999, cu prilejul Conferinței Mondiale pentru Știință a UNESCO. Scopul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare este acela de a reînnoi angajamentul național, dar și pe cel internațional de promovare a științei în sprijinul păcii și al dezvoltării și de a pune accentul pe utilizarea responsabilă a științei în beneficiul societății.

La conferința organizată cu acest prilej de AGIR și ASTR, prof. dr. ing. Nicolae Vasile a susținut expunerea Matricea actuală a dezvoltării. În opinia prof. Nicolae Vasile, o serie de principii și teorii științifice din domeniile fizicii și matematicii își găsesc aplicabilitatea și în viața economică, socială, culturală a societății. Printre acestea se numără entropia, teoria sistemelor, teoria jocurilor și teoria constructală dezvoltată recent de profesorul american de origine română Adrian Bejan, de la Duke University, din SUA. S-a încercat aplicarea lor și în studiul conceptului de „dezvoltare". De fapt, disputa este în jurul termenilor de „globalizare" și „dezvoltare durabilă". Dezvoltarea durabilă înseamnă  dezvoltarea în prezent fără a periclita șansele de dezvoltare ale generațiilor viitoare. Există trei componente ale acesteia: resursele umane, energia și mediul. În matricea actuală a dezvoltării, energia,  la rândul ei, are trei componente: economisirea, folosirea surselor regenerabile și reducerea impactului asupra mediului. Eficiența energetică nu este numai o componentă a dezvoltării durabile, ci și una a creșterii competitivității, este un instrument al reducerii poluării și al independenței energetice, precum și o sursă de progres tehnic. În ceea ce privește mediul, cele trei direcții de acțiune sunt monitorizarea, depoluarea și măsurile preventive, iar referitor la resursele umane direcțiile de acțiune sunt sănătatea, educația și cultura.

Globalizarea este posibilă datorită progreselor fără precedent realizate în domeniul tehnologiei informației și al comunicațiilor, precum și al transporturilor de toate tipurile. În primul domeniu este suficient de amintit apariția rețelelor inteligente de informații, rețelele inteligente de energie (smart grids), clădirile inteligente, transporturile inteligente și chiar întreprinderile virtuale. În domeniul transporturilor trebuie menționat transportul rutier, cu accent pe automobilul electric, transportul electric naval și transportul electric aerian. Toate acestea se interconectează într-un mod complex și conduc spre o mobilitate durabilă într-o societate informațională cu rețele inteligente de tot felul.

Conferința a fost urmărită cu mult interes și a determinat o serie discuții și comentarii interesante din partea audienței.