NOUA ECONOMIE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR Evolutia extrem de rapida a tehnologiei informatiei si comunicatiilor

(Urmare din nr. trecut)
Aparitia INTERNETULUI, a carui dezvoltare se face cu o ratie logaritmica, a facut sa se nasca un nou univers - CYBERSPATIUL - care poate fi accesat, cu unele limitari, oricand si de catre oricine care poseda un calculator conectat la o retea. Astfel, cyberspatiul se intinde de la simplul PC, eventual dotat si cu o camera digitala de luat imagini, pana la uriasele calculatoare ale sistemelor nationale: bancar, de aparare, energetic, transport auto, naval sau aerian etc. Aceste enorme surse de informatie, care ar putea fi accesate de la orice calculator personal interconectat la sistem, pun la dispozitia celor interesati un volum de informatii atat de variat si de mare, incat modul practic de utilizare a informatiei accesate nu poate fi nici macar aproximat si, cu atat mai putin, evaluat.
In aceste conditii, cand o atare bogatie enorma poate fi utilizata, in mod potential, de orice participant la sistem, este de inteles ca in afara utilizatorilor obisnuiti, atat amatorii de incursiuni efractionale sau criminale, dar mai ales serviciile secrete de spionaj duc o lupta continua, 24 de ore din 24, pentru a prelua informatiile de utilitate publica si mai ales pentru a penetra codurile si parolele de acces secretizat la bancile secrete de date ale gigantilor economici sau militari.
Un razboi tacut, dar mai real decat orice alte interventii militare se poarta astazi intre protagonistii cyberspatiului. O atare stare a condus la formarea de noi profesiuni, legate implicit de utilitatile puse la dispozitie de cyberspatiu. Exista cautatori de informatii securizate si spargatori de coduri, exista “creatori” care initiaza programe de “virusi” pe care le implanteaza in sistemele accesate, dar exista si detectivi cyberspatiali care urmaresc depistarea intrusilor si protejarea sistemelor, precum si specialisti in crearea de programe de secretizare a informatiei.
Din perspectiva utilizatorilor de sisteme informatice folosite in comertul electronic si in generarea de coduri pentru identificarea produselor si serviciilor, factorii care pot avea impact asupra accesibilitatii unui sistem sunt: siguranta in functionare, credibilitatea si confidentialitatea, usurinta exploatarii, timpul de raspuns. Bazele de date destinate comertului electronic si generarii de coduri trebuie sa fie expandabile, ceea ce inseamna ca acestea trebuie sa poata fi dezvoltate pentru a accepta cat mai multi utilizatori, fara a afecta timpul de raspuns. Expandabilitatea bazelor de date este o problema importanta deoarece se asteapta ca numarul utilizatorilor unei baze de date a unui magazin online sa creasca continuu.
Securitatea unei baze de date este, de asemenea, o problema importanta deoarece, de exemplu, daca un spargator de coduri poate patrunde in sistemul informatic care asigura gestiunea unui magazin online se pot transfera valori fara nici un control sau ca depistarea epuizarii unor produse si controlul disponibilitatii produselor la raft sa devina imposibile. In plus, daca un “creator” ar implanta “virusi” in sistemele accesate, fie in sectiunea programului de inscriptionare, fie in cea de citire si identificare, ar putea transforma sistemul informatic al unui magazin online intr-un nou turn Babel sau ar putea face ca sistemul sa nu mai ofere comerciantilor posibilitatea unui acces in timp real la informatiile despre produse si locatia acestora.
Frecventa radio este utilizata in prezent pentru identificarea cardurilor de securitate si in literatura de specialitate se apreciaza ca in urmatorii 10-15 ani acest relativ nou mod de identificare va inlocui actualele coduri de bare.
Aceasta potentiala inlocuire ridica problema unei posibile subminari a vietii private a cumparatorilor. Daca nu ar fi dezactivat sistemul de identificare inainte ca beneficiarul sa paraseasca magazinul comercial, o simpla cutie de conserve sau un prospect de servicii oferite ar putea indica exact locul unde se afla potentialul beneficiar sau ar putea sa serveasca la stabilirea tipului de servicii sau de produse folosite preferential de o anumita familie sau o anumita persoana, magazinele preferate pentru aprovizionare etc.
Omul este elementul comparabil in raport cu care se pot elabora schemele cele mai uzitate de judecata prin analogie. Fiinta umana poate fi conectata la orice retea de comunicare, inclusiv la Internet. O persoana fizica, care participa la o dezbatere locala, foloseste un mod personal de comunicare, inteligibil pentru interlocutori. Este vorba de o aura pe care o persoana o poarta in jurul capului, prin intermediul careia poate sa comunice cu alte persoane cu aure similare, schimband informatii prin intermediul unor curenti slabi care circula intre cele doua persoane in contact. Un schimb de informatii util se poate realiza si printr-o simpla strangere de mana sau printr-un schimb de priviri. Prin comunicarea nonverbala informatiile circula de la o persoana la alta, uneori in cantitate mai mare decat prin comunicarea verbala. Sa ne imaginam ce instrument util s-ar putea realiza daca s-ar reusi sa se organizeze teleconferinte, dezbateri politice etc. in cadrul carora s-ar realiza atat transmisii verbale cat si nonverbale prin intermediul Internetului. Astfel de tehnologii se experimenteaza, deja, in laboratoare.
“Cunostintele devin noua valuta
In prezent, o companie sigura, in plina dezvoltare, ruleaza cel putin 1,3 milioane pagini pe Internet si Intranet. In total exista peste 300 de milioane de site-uri pe www si numarul lor creste zilnic cu circa 80.000. Cum se poate tine evidenta lor? Cum se poate dispune de una sau doua chei pentru a se gasi ceea ce se cauta? Este ca si cand ai primi un milion de scrisori in fiecare noapte si stii ca la doua sau trei dintre ele trebuie sa raspunzi neaparat. Acest lucru se intampla deoarece stocarea numerica a informatiei este foarte ieftina. Este usor si ieftin sa depozitezi datele undeva unde oamenii pot avea acces la ele.
Cunostintele - si nu datele sau informatiile - vor deveni valuta secolului curent. In trecut companiile concurau pe baza unor active ca pamanturile si cladirile. In viitor, companiile vor concura pe baza de cunostinte, de informatii. Adesea informatia asupra continutului este mai valoroasa decat continutul in sine. In cadrul unei companii farmaceutice, de exemplu, informatia genetica care sta la baza descoperirii medicamentelor este mai valoroasa decat orice activ posedat.
Vreme indelungata, memoria culturala a omenirii putea fi cuprinsa cu mintea omului: circa saptesprezece secole teoriile elaborate in antichitate in domeniul stiintelor naturii au ramas necontestate, dar astazi, volumul de cunostinte acumulate depaseste cu mult capacitatea de inmagazinare a unui om. Matematicianul nu mai intelege munca colegului sau, in timp ce o data la 10 ani, manualele de predare a stiintelor naturale trebuie complet rescrise.
In societatea actuala, in continua perfectionare, nu se mai poate obtine o slujba fara instruire, iar fara cunoastere nu mai exista nici o sansa in competitia globala. In SUA, unii pedagogi sustin deja ca elevilor nu trebuie sa li se transmita cunostinte ca atare, ci numai metode cu ajutorul carora acestia sa poata sa-si insuseasca, la nevoie, cunostintele necesare, intr-un volum cat mai mare si intr-un timp cat mai scurt. In tarile dezvoltate din punct de vedere industrial exista deja meseria de “manager in domeniul cunoasterii”, care consta in capacitatea de a extrage cu ajutorul calculatorului informatiile esentiale in ansamblul de cunostinte si a le interconecta pentru a stabili solutia optima care corespunde scopului urmarit. In prezent nu “cunoasterea inseamna putere”, ci abilitatea de a interconecta, cu ajutorul calculatorului, o infinitate de informatii adecvate pentru a dezvolta noi cunostinte care sa aiba o finalitate intr-un proiect.
Tehnologiile-cheie ale viitorului sunt acelea care urmeaza sa extraga informatiile valoroase dintr-o masa de date. Aceste tehnologii, ca “data mining” sau “clustering”, sunt bazate pe algoritmi matematici care identifica anumite directii de evolutie, precum si trasaturi comune ce caracterizeaza un masiv de date. Astfel de tehnologii se aplica in prezent pentru a intelege mecanismele mutatiilor care provoaca cancerul. Se presupune ca in urmatorii 5 ani o serie de tehnologii genetice vor conduce la mari descoperiri ce vor schimba fundamental modul actual de tratare a bolilor. Acelasi tip de tehnologie permite construirea unor molecule tridimensionale pentru conceperea de noi medicamente. Se concep molecule si se testeaza pe calculator, fara a mai fi necesare testari pe cobai sau pe oameni.