English
Prezentăm în aceste pagini un veritabil manifest al industriei IT, elaborat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) - „România Digitală 2030". În document se face apel la un efort național coordonat pentru a susține transformarea digitală ca prioritate strategică, esențială pentru viitorul țării. România Digitală 2030 poziționează sectorul IT&C în centrul evoluției economiei, al întregii societăți și propune o viziune cuprinzătoare pentru transformarea digitală, cu scopul de a conferi României rolul de jucător-cheie în tehnologie, cercetare și dezvoltare (R&D) și inovație. Această viziune relevă rolul strategic al sectorului IT în stimularea competitivității prin efectul multiplicator al promovării tehnologiei la nivelul economiei în ansamblu, pe de o parte, și potențialul industriei de a se maturiza și reinventa prin tranziția către inovație și generarea de mai multă valoare adăugată, pe de altă parte.
- Credit foto: www.freepik.com
Pilonii unei concepții vizionare, unitare
Documentul identifică o serie de direcții pentru viitorul digital și propune recomandări pe trei piloni - dezvoltarea industriei de IT, transformarea digitală și societatea digitală. Acestea au ca obiectiv depășirea provocărilor structurale care încetinesc performanța digitală a României și valorificarea avantajelor competitive pentru a trece la un nou nivel de dezvoltare, pe fondul contextului extern favorabil în care tehnologia și inovația sunt în prima linie a procesului de relansare a economiei europene. „Cu un ecosistem digital robust, susținut de investiții masive în tehnologie, educație și inovație, România poate deveni un campion al tranziției digitale, contribuind la atingerea unor obiective de anvergură europeană, precum și la propria dezvoltare socio-economică", se subliniază în document.
Potrivit ANIS, evoluția rapidă a tehnologiei aduce cu sine transformări masive la nivel de economie, la scara societății, în ansamblu. Astăzi, industria IT reprezintă nu doar un motor de inovare și competitivitate, ci și un catalizator pentru dezvoltare și creștere economică. Adopția tehnologiei revoluționează întregi sectoare economice în termeni de eficiență și productivitate. Nu în ultimul rând, tehnologia reprezintă o revoluție în sine, dovadă fiind avansul fără precedent al inovației și dezvoltarea accelerată a noilor soluții, care reclamă agilitate și adaptabilitate. „Pentru a valorifica aceste oportunități, România are nevoie de o abordare holistică a transformării digitale, materializată printr-o viziune clară, o strategie coerentă și o guvernanță integrată la nivel de proces, alături de finanțare adecvată", se menționează în document.
„«România Digitală 2030» reprezintă manifestul industriei de IT, reunită sub umbrela ANIS, pentru o transformare digitală profundă, incluzivă și sustenabilă, care să aibă în centru: ▪ un sector IT dinamic și puternic, cu un rol strategic în ecosistemul național; ▪ o economie modernă, productivă și competitivă; ▪ o societate educată digital, aptă să valorifice oportunitățile generate de tehnologie", spun reprezentanții ANIS.
- Credit foto: www.freepik.com
Contextul național, premisă a unor abordări realiste
Cel mai recent Raport privind stadiul Deceniului Digital („Digital Decade") recunoaște progrese înregistrate la nivelul performanței digitale a României, precum și o conștientizare a importanței transformării digitale la nivelul spectrului politic și societal, însă relevă o serie de provocări sistemice, care frânează un ritm mai accelerat de dezvoltare: ▪ gradul redus al competențelor digitale de bază la nivelul populației; ▪ acoperirea limitată 5G (32,8% vs. 89,3% media UE), cu riscul de a eroda unul din avantajele competitive tradiționale ale României, infrastructura de conectivitate; ▪ intensitatea digitală redusă a IMM-urilor (27% comparativ cu 58% media UE); ▪ digitalizarea serviciilor publice a cunoscut o creștere, alimentată preponderent de angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă aspecte precum arhitectura fragmentată și ineficientă în anumite sectoare și nivelul redus de interoperabilitate reprezintă piedici în calea unei transformări digitale sustenabile.
În timp ce Raportul conține drept una dintre recomandările principale extinderea măsurilor pentru sprijinirea unui sector IT bazat pe inovație, European Innovation Scoreboard 2024 plasează România pe ultimul loc în ceea ce privește capacitatea de inovare, cu o performanță de 34% raportat la media UE, în categoria „Inovatorilor Emergenți". Cele mai recente date indică o involuție față de anul 2023 (-1,6%) și un ritm de dezvoltare a capacității de inovare mult mai lent comparativ cu dinamica la nivel comunitar. Subfinanțarea inovării este un impediment major, în condițiile în care alocările pentru R&D din bugetul de stat reprezintă o proporție infimă - aproximativ 0,46%, vs. media UE care ajunge la 2%, România investind 21 euro/cap de locuitor, în timp ce media UE ajunge la 276 euro/cap de locuitor. „Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Planul de Acțiune pentru Deceniul Digital, include obiective ambițioase, însă este necesară o mobilizare de forțe mult mai puternică pentru a susține un ritm accelerat și durabil de dezvoltare a transformării digitale", spune ANIS.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit documentului ANIS, transformarea digitală reprezintă șansa României de a recupera decalaje sistemice și de a urma o traiectorie de dezvoltare accelerată și sustenabilă în context regional și european. Mai mult decât atât, România are premise favorizante pentru a deveni un hub de tehnologie, R&D și inovație, cu condiția păstrării și valorificării avantajelor competitive care conturează profilul de țară din punct de vedere tehnologic, și a maximizării potențialului de creștere a pieței locale și impactului industriei de IT la nivelul economiei naționale.
O analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats) prezentată în document evaluează punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările legate de acest sector:
● Puncte tari: ▪ calitatea educației tehnice și know-how-ul specialiștilor români; ▪ infrastructura de conectivitate; ▪ creșterea exponențială a pieței de IT și ▪ diversitatea la nivel de value chain (lanț valoric, n.r.);
● Puncte slabe: ▪ nivelul scăzut al competențelor digitale la nivelul populației generale; ▪ intensitatea digitală redusă a companiilor; ▪ dialogul nestructurat cu sectorul privat și superficialitatea consultărilor publice;
● Oportunități: ▪ fondurile europene; ▪ stimulare R&D și inovație; ▪ creșterea cererii globale pentru tehnologie/inovație; ▪ dezvoltarea ecosistemului de start-ups și internaționalizarea companiilor românești;
● Amenințări: ▪ instabilitatea politică și fiscală; ▪ concurența pentru atragerea de investiții; ▪ deficitul de talente și emigrarea specialiștilor IT; ▪ bariere administrative pentru finanțarea și localizarea start-up-urilor inovatoare.
Manifestul ANIS propune, după cum am mai menționat, recomandări pe trei piloni principali - dezvoltarea industriei IT, transformare digitală și societate digitală - și identifică șapte direcții esențiale pentru a poziționa România ca lider digital în regiune și pentru a accelera tranziția către o economie bazată pe tehnologie și inovație. Aceste direcții de acțiune prezintă o importanță specială întrucât îndreaptă forțele și mijloacele spre fructificarea unor factori esențiali ai întregului proces.
O conexiune organică: digitalizare & dezvoltare
Percepția asupra transformării digitale trebuie să evolueze către o abordare centrată pe efectul multiplicator al adopției tehnologiei la nivelul economiei în ansamblu. Potrivit Băncii Mondiale, economia digitală reprezintă 15% din PIB-ul mondial, înregistrând o creștere de două ori și jumătate mai rapidă decât PIB-ul global în ultimii 15 ani, în timp ce capacitatea țărilor de a beneficia de oportunitățile generate de tehnologii precum cloud, 5G sau inteligența artificială (AI) este un factor critic pentru evoluția economiilor și calitatea serviciilor esențiale. În ceea ce privește tehnologiile emergente, studiile arată că atât potențialul transformativ, cât și rentabilitatea economică, sunt exponențiale. Dacă raportul Draghi vorbește despre o „o nouă revoluție digitală" prin AI, un raport al PwC estimează că AI poate aduce o majorare cu 14% a PIB-ului global până în 2030, urmare a creșterii productivității, profitabilității și ajustării comportamentelor de consum.
„De la creșterea eficienței operaționale și valorificarea datelor pentru fundamentarea deciziilor de politici și de alocare a resurselor, până la economii generate la bugetul de stat, transformarea digitală produce valoare adăugată și poate fi cheia de boltă a unei dezvoltări economice accelerate. Dincolo de aportul direct la creșterea PIB, importanța digitalizării și a sectorului IT trebuie cântărită și prin prisma impactului indirect și indus, respectiv efectele de antrenare produse în alte ramuri ale economiei naționale, pe termen mediu și lung", se arată în document.
- Credit foto: www.freepik.com
Stimularea spiritului inovator
Regândirea modelului economic pe o paradigmă de dezvoltare centrată pe tehnologie și inovație prezintă un potențial masiv de creștere a valorii adăugate generate local și a competitivității. În același spirit, viitorul sectorului de IT din România va depinde în mare măsură de tranziția către inovație - de la o industrie preponderent concentrată pe servicii către o industrie care să stimuleze dezvoltarea de produs și proprietate intelectuală. Bunele practici internaționale și regionale arată că existența unui pachet de măsuri dedicat este un factor de succes pentru crearea unui ecosistem național de inovare. Susținerea inovației trebuie să aibă în vedere un mix de acțiuni pe diverse paliere, începând cu cadrul legislativ prin promovarea flexibilității și agilității în raport cu reglementarea tehnologiilor emergente (de exemplu, instituționalizarea spațiilor de testare experimentală/regulatory sandboxes) și culminând cu definirea unui cadru fiscal și de finanțare atractiv pentru stimularea investițiilor în R&D (de exemplu, introducerea unui regim IP/Patent Box, operaționalizarea unor mecanisme de sprijin de tip credit fiscal sau deduceri, dezvoltarea unor instrumente de finanțare dedicate pentru proiecte de R&D).
O guvernanță focalizată pe abordări sistemice
Succesul transformării digitale rezidă într-o guvernanță solidă la nivel de proces. Lipsa unei strategii holistice și a unei abordări sistemice, fragmentarea competențelor la nivel instituțional pentru îndeplinirea obiectivelor de digitalizare și utilizarea unor arhitecturi insulare, cu niveluri reduse de interoperabilitate au frânat, în mod istoric, procesul de transformare digitală în România. Bunele practici la nivel european indică o predilecție în rândul statelor care au realizat salturi notabile la nivelul performanței digitale pentru desemnarea și legitimarea unui punct unic de contact și coordonare în domeniul transformării digitale. Rolul unei astfel de structuri poate fi unul benefic din perspectiva unui agregator al inițiativelor sectoriale de digitalizare și al monitorizării progresului în raport cu țintele asumate la nivel național și european, facilitând deopotrivă și o raportare unitară și corectă.
- Credit foto: www.freepik.com
Dezvoltarea sectorului IT prin deschiderea spre o lume în continuă transformare
Internaționalizarea reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea sectorului IT, prin deschiderea către piețele internaționale și atragerea de investiții străine. De-a lungul timpului, industria a reușit să se afirme drept un exportator net de top, chiar și în absența unui stimulent dedicat din partea autorităților, astfel că această capacitate poate fi optimizată și exploatată mai eficient prin implementarea unor măsuri de sprijin adecvate. Totodată, tranziția către inovație productivă va potența profitabilitatea și competitivitatea companiilor, precum și perspectivele de extindere pe piețe internaționale. „Notabil este și faptul că, odată cu aceste evoluții, creșterea capacității de export aduce cu sine, din punct de vedere macroeconomic, un impact pozitiv la nivelul balanței comerciale", subliniază ANIS. Sprijinul autorităților pentru extinderea pe piețe internaționale este des invocat drept un imbold pentru companii să fructifice oportunități de internaționalizare. Strategiile de diplomație economică, susținerea mediului de afaceri prin programe de sprijin logistic sau financiar (spre exemplu, fonduri mixte de capital de risc sau instrumente de finanțare cu dobândă redusă pentru accesul pe piețe externe) reprezintă, în opinia autorilor documentului, posibile soluții cu impact rapid.
Miza pe încurajarea talentelor, calea spre valorificarea optimă a resurselor umane
Capitalul uman reprezintă cea mai importantă verigă din lanțul de valoare al economiei bazate pe tehnologie și inovație. Potrivit datelor ANIS, industria de IT se confruntă cu un deficit de specialiști estimat între 10 000 - 20 000 angajați anual, în timp ce numărul de absolvenți este insuficient pentru a acoperi necesarul de forță de muncă din sector din punct de vede calitativ și cantitativ. Atenuarea deficitului de specialiști, prin intervenții la nivelul sistemului de educație și pieței muncii, și asigurarea unei baze de talente („talent pool") raportată la nevoile sectorului trebuie să fie o direcție prioritară pentru a asigura sustenabilitatea creșterii industriei de IT și a implementării transformării digitale.
România trebuie să investească în educație și formare continuă pentru a satisface nu doar cererea crescândă a industriei IT, ci și nevoia resurselor umane specializate pentru implementarea proiectelor naționale de transformare digitală. ANIS subliniază importanța dezvoltării unui sistem educațional flexibil, adaptat nevoilor pieței, care să susțină reconversia profesională și să încurajeze dezvoltarea talentului autohton.
Cultivarea abilităților digitale de bază
Tranziția echitabilă către economia digitală și valorificarea potențialului tehnologiei sunt puternic legate de nivelul de competențe digitale (de bază, respectiv avansate) la nivelul populației. Dincolo de capacitatea de a accesa și „consuma" serviciile publice digitale, importanța abilităților digitale este reliefată și la nivelul pieței muncii, cu o proporție considerabilă (și în creștere) a locurilor de muncă care solicită un anumit nivel de competențe TIC pentru desfășurarea activității profesionale. Pentru a reduce decalajul de abilități digitale de bază, este necesară implementarea de programe de incluziune și alfabetizare digitală, în baza unui audit al nevoilor identificate în rândul diverselor segmente de populație, împreună cu articularea unor politici de învățare pe tot parcursul vieții care să integreze competențele și educația digitală. „Investiția în educația digitală este, fără îndoială, o investiție în viitorul țării, asigurând accesul tuturor la beneficiile oferite de tehnologie", spun reprezentanții ANIS.
Leadershipul digital la cotele performanței
România are ocazia unică de a deveni un lider regional în transformarea digitală. Prin alinierea la strategia europeană pentru securitate economică, ANIS vede un viitor în care România nu doar că adoptă tehnologiile moderne, ci le și creează și exportă, devenind un jucător important pe piața digitală globală. Accelerarea adopției tehnologiei nu doar că va contribui la realizarea obiectivelor Deceniului Digital, ci poate transforma România într-un hub de tehnologie, R&D și inovație, oferindu-i premisele unui leadership regional și european. Alinierea viziunii și strategiei de dezvoltare a capabilităților digitale la nivel național cu direcțiile de acțiune la nivel european în domeniul tehnologiilor critice, indicate în Strategia UE pentru Securitate Economică, îi poate conferi României noi avantaje competitive și un rol activ în consolidarea Pieței Unice Digitale și a competitivității europene prin contribuția la reducerea decalajelor tehnologice dintre UE și competitorii globali.
- Credit foto: www.freepik.com
Recomandări
În documentul elaborat de ANIS sunt formulate mai multe recomandări.
A. Dezvoltarea industriei: ● menținerea unui cadru fiscal stabil și predictibil, dublat de un mecanism de evaluare de impact și consultare transparentă cu mediul de afaceri, pentru a alinia perspectivele de reglementare la realitățile pieței, respectiv a evita potențiale măsuri cu impact negativ asupra operațiunilor companiilor, respectiv a proiecțiilor de investiții; ● încurajarea inovației printr-un pachet integrat de politici publice, cuprinzând: ▪ un cadru de reglementare funcțional și agil pentru proiecte și tehnologii inovative; ▪ stimulente pentru activități R&D, precum implementarea regimului Patent Box; ▪ pilotarea unor programe în parteneriat public-privat pentru testarea și dezvoltarea proiectelor inovatoare („regulatory sandboxes"); ● creșterea și maturizarea pieței locale, pe două direcții: ▪ extinderea/atragerea investițiilor tech printr-o schemă de ajutor de stat dedicată; ▪ dezvoltarea ecosistemului de IMM/start-up pe direcții clare de scalare și internaționalizare, cu facilitarea accesului la finanțare prin instrumente precum fonduri de capital de risc.
B. Transformare digitală: ● accelerarea adopției tehnologiei în mediul public și cel privat, prin: ▪ asumarea unei politici „digital-first" alături de integrarea inteligenței artificiale (AI) și a tehnologiilor emergente la nivelul economiei în ansamblu; ▪ flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie; ▪ după caz, crearea unui regim de bonificații pentru investiții în digitalizare; ● consolidarea securității cibernetice, prin: ▪ implementarea eficace a reglementărilor europene în domeniu; ▪ întărirea rezilienței cibernetice a infrastructurilor critice (rețele energetice, transport, comunicații, sănătate); ▪ promovarea unei igiene de securitate cibernetică la toate nivelurile populației și mediului de afaceri; ● dezvoltarea infrastructurii de conectivitate pentru creșterea randamentului investițiilor digitale, prin: ▪ modernizarea și extinderea rețelelor broadband și 5G pentru o acoperire regională completă și uniformă; ▪ dezvoltarea infrastructurii centrelor de date și facilităților de cloud computing pentru găzduirea ecosistemului de servicii digitale.
C. Societate digitală: ● dezvoltarea competențelor digitale de bază și specializate, pe trei niveluri: ▪ realizarea unei campanii de alfabetizare digitală pentru populația generală în baza DigCompRo; ▪ integrarea abilităților digitale în politicile de life-long learning prin lansarea unor programe de perfecționare/reconversie profesională; ▪ integrarea STEM ca direcție transversală la nivelul sistemului de educație și adecvarea curriculei de specialitate la nevoile de formare ale industriei de IT; ● implementarea unui sistem național de identitate digitală sigur, accesibil și conform cu standardele europene eIDAS, cu dezvoltarea de API-uri (Application Programming Interfaces) standardizate pentru a facilita integrarea cu serviciile publice și private; ● accelerarea transformării digitale a serviciilor publice, cu realizarea unor standarde de calitate și a unei matrici pentru dezvoltarea și actualizarea serviciilor digitale, pornind de la nevoile utilizatorului final (cetățeni și întreprinderi), alături de un mecanism de benchmarking al performanței digitale la nivel național; ● consacrarea transformării digitale drept prioritate strategică la nivel național, cu un gir politic solid și o asumare la cel mai înalt nivel decizional. ANIS recomandă, în acest sens: ▪ desemnarea și legitimarea unui punct unic de contact și coordonare la nivel supra-ministerial pentru proiectele de transformare digitală, împreună cu ▪ alocarea unui portofoliu de vicepremier în viitorul executiv pentru integrarea traiectoriilor sectoriale de transformare digitală și monitorizarea progresului, și ▪ asigurarea unei anvelope financiare dedicate pentru proiecte de digitalizare în bugetul național pe modelul Mecanismului de Redresare și Reziliență