English
În ultimele zile a crescut semnificativ numărul informațiilor referitoare la pregătirile pentru ciclul activităților economico-sociale care va demara odată cu noul an. Este vorba, deopotrivă, despre preocupările la nivel micro și despre cele la scară națională, în contextul evoluțiilor regionale, europene și globale.
Cum este firesc, premisa tuturor acestor pregătiri o constituie stările de fapt și de spirit, determinate de rezultatele înregistrate în 2024. Deși nu s-au publicat încă suficiente statistici oficiale privind primele trei trimestre ale anului în curs, se conturează, de pe acum, caracterul contradictoriu al dinamicii principalilor indicatori. Astfel, creșterea economică se anunță la limită, ceea ce este „în linie" cu tendințele din întreaga Uniune Europeană, de care suntem legați organic, în special prin activitatea de export-import. Chiar sporul modest de produs intern brut înregistrat de România în prima jumătate a anului curent este superior mediei europene, mai ales celui din Germania, Italia, Franța, adică țările care acoperă mai mult de jumătate din întregul comerț internațional al României. Așa se explică și de ce exportul net a avut o influență negativă mai mare la dinamica PIB comparativ cu anul precedent, declinul acestuia reflectându-se în creșterea deficitului comercial și, implicit, a deficitului de cont curent.
- Credit foto: www.freepik.com
Sigur, s-au manifestat și tendințe opuse, în special ale celor care permit sporuri mai consistente de competitivitate. Astfel, s-au lărgit nișele de bunuri și servicii românești la care raportul calitate/preț a fost mult mai favorabil pentru un număr crescând de firme performante. În același timp, s-au făcut și pași semnificativi în ceea ce privește aria de cuprindere a exportului românesc, diminuându-se într-o oarecare măsură dependența de țările din zona euro.
Măsurile adoptate în ultimul timp de autoritățile de la Bruxelles, precum și de Banca Centrală Europeană sunt îndreptate cu mai multă determinare, coerență și coordonare tocmai în direcția valorificării mai intense a avantajelor competitive ale economiei țărilor membre. În această conjunctură, multe depind și de rezultatele negocierilor desfășurate, tot la Bruxelles, de reprezentanții țării noastre cel puțin pe două teme majore: stadiul de realizare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și politicile fiscal-bugetare.
În cazul PNRR, negocierile, deși centrate pe un număr limitat de jaloane și obiective, vizează șansele accesării mai rapide și mai consistente a unor fonduri nerambursabile de care depinde esențial realizarea unor vaste programe de investiții publice în infrastructură și în alte domenii vitale.
În ceea ce privește politica fiscal-bugetară, la care ne-am referit deseori în comentariile noastre, tot ceea ce este legat de creșterea deficitului face, de asemenea, obiectul unor analize la nivelul Comisiei Europene, care pun accentul pe reducerea substanțială a deficitului. Chiar dacă deficitul nu se va ridica la 7% - 8% din PIB, așa cum prognozează Consiliul Fiscal și mai multe instituții specializate în domeniu din țară și de peste hotare, tot va influența puternic procesul de elaborare și aprobare a bugetelor pe anul 2025. Este limpede că se impun măsuri radicale, cu un pronunțat caracter reformator, pentru sporirea veniturilor, dar în special pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
Dacă luăm în considerare asigurările oficiale potrivit cărora, în anul viitor, nu vor crește taxele și impozitele, rămâne deschisă dezbaterea publică referitoare la sursele de alimentare a bugetului general consolidat. Firește, o mai bună colectare a veniturilor este obligatorie, însă, nu poate fi suficientă în condițiile în care deficitul a atins cotele cunoscute. Tot optimizarea cheltuielilor reprezintă modalitatea principală de redresare a situației fiscal-bugetare a țării, factor principal pentru fructificarea, la cote superioare, a avantajelor comparative și mai ales competitive ale economiei noastre naționale.
