English
A plecat dintre noi, lăsându-ne mai săraci, prof. dr. ing. Andrei Filotti, membru al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), unul din marii specialiști hidroenergeticieni, care și-a lăsat o puternică amprentă științifico-inginerească în domeniul gospodăririi apelor, coordonatorul elaborării Planului Național de Amenajare a Apelor din România.
Andrei Filotti s-a născut în București, la 27 octombrie 1930. Tatăl său, Eugen Filotti, a fost un apreciat diplomat, ambasador în Turcia, Ungaria, Bulgaria, iar mama sa, Elisabeta Filotti, era fiica lui Gheorghe Tașcă, cunoscut economist și politician, rector al Academiei Comerciale.
În perioada 1940 - 1947, Andrei Filotti a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din București, exceptând anul școlar 1944 - 1945, când a fost înscris la Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung-Muscel. A devenit, în 1947, student la Institutul Politehnic București și a absolvit, în 1952, cu diplomă de merit, Facultatea de Energetică, specialitatea hidroenergetică. În 1968 a urmat un stagiu de specializare postuniversitar la Centre International des Stages din Paris, iar în 1971 a obținut titlul de doctor inginer, cu teza „Aplicarea calculatoarelor electronice în gospodărirea apelor" sub conducerea academicianului Dumitru Dumitrescu, din comisie făcând parte prof. George Ciucu, prof. Dorin Pavel și prof. Ștefan Zarea, specialiști recunoscuți în domeniu.
După absolvirea Politehnicii, Andrei Filotti a fost repartizat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Pasionat de „ape", s-a transferat în anul 1954 la Institutul de Cercetări Hidraulice în cadrul unui nou laborator de cercetări hidraulice, pe care-l va conduce și unde a inițiat o serie de cercetări cu un pronunțat caracter modern de tratare a problemelor specifice, a promovat studiul pe modele hidraulice și a introdus calculatoarele electronice în gospodărirea apelor. Dintre studiile pe care le-a coordonat, cele mai importante au fost: mișcarea aluviunilor de pe brațul Bala-Borcea al Dunării, regularizarea râului Siret în zona podului de la Șcheia, Iași, vârtejurile cu antrenare de aer la priza de apă a combinatului industrial Brăila, infiltrațiile cu ajutorul calculatoarelor analogice.
În anul 1959, Andrei Filotti s-a transferat la Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH), unde a primit însărcinarea de a elabora planurile de amenajare a bazinelor hidrografice din România. Astfel, gospodărirea apelor va deveni centrul preocupărilor sale ca cercetător științific și inginer-șef al Institutului pe care-l va conduce până în anul 1982, când a emigrat în SUA, unde, datorită cunoașterii activităților pe care le-a desfășurat cu un autentic profesionalism, va ocupa un post de înaltă ținută științifică, acela de consilier tehnic șef la doi președinți ai ONU, Javier Perez de Cuellar și Boutros Ghali, calitate în care a condus mari programe de gospodărire a apelor promovate de ONU în numeroase țări.
În domeniul istoriei tehnicii, Andrei Filotti ocupă un loc de seamă prin numeroasele abordări în problema gospodăririi apelor, prin contribuții metodologice care lărgesc domeniul de preocupări, prin abordarea sistemică a acestuia, promovând sistemele informatice în acest sector de activitate. Metodologic, Andrei Filotti a promovat dezvoltarea gospodăririi apelor ca disciplină de sine stătătoare, devenind, în același timp, unul dintre principalii ei reprezentanți. El a atras atenția că rezolvarea punctuală nu ține seama de efectele lucrărilor de îndiguire asupra ansamblului cursului de apă întrucât ele neglijau atât efectele de ridicare a nivelului apei în amonte, din cauza ștrangulării secțiunilor, cât și creșterea debitelor în aval, consecință a eliminării efectului natural de atenuare din luncile inundabile. Trecerea la noile concepte de gospodărire a apelor mari, susținute de Andrei Filotti, implică analize pe întreg cursul de apă și a avut drept consecință o schimbare radicală a soluțiilor adoptate pentru apărarea împotriva inundațiilor. Viziunea lui punea un accent sporit pe reducerea undelor de viitură, prin lacuri de acumulare sau poldere laterale. Sunt probleme de maximă actualitate și astăzi în gospodărirea apelor în România, în lupta cu inundațiile, prin dezvoltarea de sisteme de irigații și utilizarea complexă a apei. În domeniul calității apelor, a introdus un concept nou, care pune în evidență legătura dintre apele de suprafață și cele subterane, preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, s-a preocupat de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor. A creat instrumente care să permită luarea de decizii optime. Sistemele informatice au reprezentat soluția, iar introducerea calculatoarelor electronice, programele dezvoltate de Institut fiind apreciate prin noutatea și eficiența soluțiilor, institutul devenind un lider în introducerea tehnicii de calcul, experiență pe care o va folosi și la unele proiecte pe care le-a coordonat în cadrul ONU.
Totodată, una dintre realizările cele mai importante ale lui Andrei Filotti a fost introducerea modelării matematice în gospodărirea apelor. Primele modele au fost operaționale în 1960, iar aplicarea lor s-a făcut la calculatoarele electronice CIFA construite la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. În acest context, a aplicat principiile logicii vagi în gospodărirea apelor, rezultatele acestor cercetări fiind generalizate după plecarea sa din institut. În același timp, îl regăsim desfășurând o bogată activitate didactică și publicistică de specialitate.
Așa cum mai remarcam, emigrat în anul 1982 în SUA, și-a continuat activitatea în domeniul gospodăririi apelor în calitate de consilier tehnic șef al Organizației Națiunilor Unite, calitate în care a coordonat și a avut responsabilitatea unor mari proiecte hidrotehnice în India, Bangladesh, Ciad, Senegal și în alte țări din Africa și Asia, valorificând multe idei din proiectele realizate în România, pe care le-a amplificat în lucrări de mari dimensiuni.
Nu pot fi încheiate aceste rânduri fără a vorbi despre Andrei Filotti omul, profund îndrăgostit de țară și legat moral de ea prin rădăcinile sale, de dragostea și recunoștința față de dascălii pe care i-a avut, manifestând un adevărat cult față de Dorin Pavel, marele hidroenergetician sub a cărui influență s-a dezvoltat profesional. După 1990, a fost o prezență activă în viața științifică a țării, colaborând cu Academia Română, cu Academia de Științe Agricole și Silvice, Academia de Științe Tehnice din România, folosind aceste prilejuri pentru a susține conferințe, pentru a publica valoroase lucrări, transmițând din experiența sa, din păcate prea puțin folosită. Academia de Științe Tehnice din România, ca o recunoaștere a personalității științifice, l-a ales membru de onoare. Animați de dorința de a cunoaște din experiența lui Andrei Filotti la ONU, de opinia sa în privința modului cum ar trebui continuată activitatea de gospodărire a apelor la a cărei dezvoltare a avut valoroase și recunoscute contribuții, am asigurat condiții să ne transmită un adevărat ghid pe care AGIR a hotărât să-l publice și să-l difuzeze specialiștilor care astăzi se confruntă cu mari probleme în gospodărirea apelor - inundații, irigații, amenajarea teritoriului, utilizarea complexă a apelor (în energie, agricultură, mijloace de transport).
În memoria noastră, Andrei Filotti rămâne nu doar pasionatul cercetător în promovarea noului, în deschiderea față de tot ceea ce poate genera valoare, ci și un devotat al meseriei pe care a ales-o, animat de dragostea față de țară și familie, de colegialitatea și calda prietenie pe care ne-a acordat-o.
