English
Pe adresa Asociației Generale a Inginerilor din România, a președintelui AGIR Mihai Mihăiță, a sosit un plic relativ voluminos care a conținut o punere în temă și un documentar. În scrisoarea de însoțire se precizează următoarele:
„Subsemnatul, ing. silvic și drumar, de 86 ani și paralizat de 22 ani, am imaginat, cu mulți ani în urmă, traseul unui drum mult mai ușor din punctul de vedere al circulației între Câmpulung și Brașov. Totodată, am considerat că ar fi bine să-l aduc și la cunoștința dvs. și să vă rog, ca în cazul în care sunteți de acord cu el, să faceți lobby pe lângă Guvern să-l aibă în vedere.
Vă mulțumesc.
Ing. A. Jinga, Câmpulung"
- Credit foto: www.primariacampulung.ro
Expunere de motive
Redăm, în continuare, principalele fragmente din documentarea elaborată de ing. A. Jinga:
Încep cu o poveste din înțelepciunea poporului indian.
Pe malul unui ocean luase foc o pădure. O vrăbiuță mică, mică, a zburat repede la ocean, a luat o picătură de apă în cioc apoi a zburat la pădure și a vărsat-o peste foc. A repetat gestul de nenumărate ori. La un moment dat a trecut pe acolo un vultur și văzând vrăbiuța îi strigă cu dispreț:
- „Ce faci proasto, crezi că așa o să stingi focul?" La care vrăbiuța îi răspunse cu multă convingere:
- „Eu îmi fac partea mea!"
Ehe! Ce bine ar fi să ne facem toți partea! Și încă un proverb indian: „Călătoria de 1000 de mile începe cu un pas".
- Credit foto: www.freepik.com
Actualul drum de creastă, drumul național DN73 Câmpulung - Brașov, 85 km, deși e foarte spectaculos și frumos, este în același timp foarte greu și periculos din cauza pantelor mari, a curbelor strânse și a râpelor de pe ambele părți ale drumului. Din această perspectivă, propun un nou traseu pentru acest drum, susținând că ar fi mult mai avantajos deoarece:
▪ e mai scurt cu 15 km;
▪ nu are pante mai mari de 3%;
▪ nu are curbe succesive, ci numai aliniamente;
▪ nu trece pe lângă nicio râpă;
▪ evită localitățile; pe o porțiune de aproape 30 km trece doar printr-un mic cătun.
Aceste avantaje se obțin datorită următoarelor abordări:
▪ aproape 50% din lungimea noului traseu se desfășoară numai pe malul drept al râului Dâmbovița, în imediata apropiere a acestuia, punctele C-G pe desen;
▪ construirea, dacă va fi cazul, a unui tunel pe sub muntele Tămaș pentru a lega partea superioară a Văii Dâmboviței cu Țara Bârsei. În acest punct, acestea sunt foarte apropiate, punctele G-H pe desen.
Construirea noului drum nu va costa prea mult, deoarece, pe de o parte, traseul se suprapune pe drumuri existente, punctele F-G în desen, iar, pe de altă parte, pe traseu se găsește din abundență material (pietriș, rocă) pentru fundație.
După părerea mea, trebuie să se renunțe la „consultanți", care habar n-au de meserie. Consider că „studiile de fezabilitate" nu sunt necesare. E necesar doar un proiect bun, întocmit de ingineri „meseriași". Aceste studii de fezabilitate, în general, în toată lumea, sunt niște „găselnițe" pentru a stoarce banii din bugete și a-i trece în buzunarele „consultanților" (una din marile noastre calamități actuale). Priviți marile construcții ale perioadei antedecembriste. Să luăm doar două: metroul și autostrada București - Pitești. La vremea aceea, în dicționarul limbii române nu exista cuvântul „fezabilitate", dar lucrările s-au făcut. De altfel, și eu am construit câteva zeci de km de drumuri, cu bani foarte puțini, și n-au avut studii de fezabilitate. La proiectare, rog să se aibă în vedere și posibilitatea construirii unei căi ferate paralelă cu acest drum.
Coordonate cadastrale
Inventarea și punerea în funcțiune de către americani (să le mulțumim!) a sistemului de localizare GPS a făcut posibilă aflarea, relativ ușoară, a coordonatelor cadastrale ale orașelor Câmpulung și Brașov. Folosind aceste coordonate am determinat distanța (redusă la orizontală): 62,5 km. Pe de altă parte, cotele (altitudinile) celor două orașe sunt: Brașov = 600 m; Câmpulung = 655 m, diferența de nivel dintre ele fiind de numai 55 m. Dacă s-ar întinde o coardă între ele, practic aceasta ar fi orizontală. Actualul drum DN 73 Câmpulung - Brașov, 85 km, urcă de două ori până la cota 1100 m, la mausoleul Mateiaș și în comuna Fundata, coboară tot de două ori până la 655 m, 600 m.
Fiind inginer de drumuri și cunoscând bine locurile, propun construirea unui drum care să se apropie cât mai mult de linia dreaptă, atât în plan orizontal, cât și vertical. Lucrarea pe care o propun poate îndeplini cele două condiții puse proiectanților: 1) evitarea totală a curbelor strânse succesive, drumul propus de mine având, așa cum se vede, doar aliniamente cu unghiurile dintre ele mai mari de 90o și 2) impunerea prin proiectare a unei pante maxime de 3%. Față de variantele anterioare ale proiectului, actuala propunere conține următoarea modificare: din sudul localității Dragoslavele, punctul C pe desen, și până în cheile mari ale Dâmboviței, punctul F pe desen, în amonte de satul Podul Dâmboviței, propun construirea unui drum nou pe malul drept al râului Dâmbovița. Prin construirea acestuia, aproape jumătate din noul drum Câmpulung - Brașov, punctele C-G, se desfășoară numai pe malul drept al Dâmboviței, făcând foarte ușoară îndeplinirea celor două condiții menționate. Totodată, se depășește de la sine înălțimea Posada dintre Rucăr și Podul Dâmboviței (pantă 10%). Se evită, de asemenea, două treceri peste râul Dâmbovița și trecerea prin mijlocul celor două comune, dând noului traseu o cursivitate apropiată de a unei autostrăzi.
Încă din timpul studenției mele la Brașov, am visat să aduc mai aproape cele două orașe. Ideea acestei soluții mi-a venit atunci când mi-am dat seama că dincolo de munții Tămaș se află Țara Bârsei și, în plan, este foarte aproape de Dâmbovița, punctele G, H, din desen.
Analiză: avantaje și dezavantaje
Cele mai mari avantaje le va avea transportul greu, efectuat prin camioane și TIR-uri. Trebuie reținută ideea că drumul se construiește pentru totdeauna, nu e temporar. Între Podul Dâmboviței și Fundata există pe actualul DN73 o pantă lungă de 9 km, înclinată în unele locuri până la 9%. Chiar deasupra satului Podul Dâmboviței sunt câteva curbe foarte strânse - relieful nu permite altceva - ca urmare, TIR-urile și camioanele foarte grele trebuie să urce kilometri întregi cu viteza I, iar la coborâre din frâne iese fum. Unele TIR-uri nu se pot înscrie, curbele fiind foarte strânse. Pe majoritatea curbelor sunt râpe adânci și periculoase, unde s-au înregistrat multe accidente. Trasul propus va avea o pantă maximă - impusă prin proiectare - de 3% și nicio curbă cu unghiul sub 90o. Actualul DN73 nu a fost construit după un proiect ingineresc, ceea ce nu mai e admisibil la traficul secolului XXI. Adoptând traseul propus, se va realiza un drum ușor de parcurs și fără primejdii.
Se facilitează și apropierea de Moldova a sudului țării, pentru că de la Brașov sunt mai multe posibilități de a trece în Moldova: ▪ Brașov - Tg. Secuiesc - Oituz - Onești; ▪ Brașov - Miercurea Ciuc - Ghimeș - Tg. Ocna; ▪ Brașov - Miercurea Ciuc - Gheorgheni - Lacul Roșu - Bicaz.
Se reduc timpii de parcurs între diferite localități. Astfel, între Câmpulung și Brașov timpul de parcurs s-ar reduce sub o oră mers lejer. Între „Costiță" punctul „A" și Zărnești, pe noul traseu nu există nicio localitate. Se descongestionează și traficul pe DN1. S-ar mări substanțial toate vitezele: de proiectare, maximă, medie, comercială. De asemenea, se reduc mult cheltuielile de transport mai ales la transporturile grele de mărfuri, camioane și TIR-uri, fiindcă traficul e mai fluent, iar traseul mult mai ușor de parcurs.
Mai reținem că, prin materializarea proiectului, se mărește siguranța circulației, deoarece noul drum nu trece pe lângă nicio râpă și nu are pante mari. Se creează, totodată, posibilitatea parcurgerii cu bicicleta a distanțelor dintre diferite localități: de exemplu, se poate face naveta zilnică Rucăr - Câmpulung. De asemenea, se poate „face" Câmpulung - Brașov și retur într-o singură zi cu bicicleta.
Mai pot fi menționate ca avantaje deschiderea unor trasee turistice, mai ales pentru brașoveni. Este vorba despre lacul Pecineagu, izvoarele Dâmboviței și masivul Făgăraș, precum și de versantul vestic al Pietrei Craiului.
Persoanele care suferă de rău de mașină din cauza curbelor de pe actualul DN73 scapă de această problemă. Se facilitează lucrările silvice de întreținere, terasamente și cinegetice; practic, mediul nu va fi poluat.
Dintre dezavantaje, comparativ cu vechiul traseu, pot fi menționate, între altele, faptul că localitățile Fundata, Moeciu, Bran se află în afara noului drum și că nu mai pot fi admirate unele peisaje, cum ar fi versantul vestic al Pietrei Craiului, care în asfințit pare o cetate de basm.
În încheiere, îi rog pe cei care consideră că e bine să se facă această lucrare să o popularizeze cât mai mult, inclusiv printr-un lobby pe lângă autorități. Celor care îmi spun: „Vezi-ți de treabă, că nu face nimeni nimic" (sunt destui), le spun: „mai citiți odată povestea vrăbiuței".
Ing. Anghel Jinga,
Câmpulung - Muscel
***
Prin publicarea acestei propuneri, redacția supune atenției factorilor decidenți rodul efortului de proiectare al autorului în vederea adoptării celor mai bune soluții economice, tehnice și ecologice. Dincolo de aspectele conținute în textul prezentat, se desprinde ideea majoră a spiritului civic, a angajării profesionale a celui care, în condiții dificile de sănătate, gândește și acționează pentru binele public. Vom informa cititorii asupra rezultatelor demersului nostru adresat autorităților competente.