English
Continuități tematice
În Capitală s-au desfășurat recent lucrările Conferinței TRANSLU 2016, organizată de Universitatea Politehnica din București (Departamentul Transporturi, trafic și logistică) în parteneriat cu Academia de Științe Tehnice din România - ASTR și Asociația Generală a Inginerilor din România - AGIR (Societatea Inginerilor din Transporturi). Au participat ingineri, urbaniști, matematicieni și economiști, reprezentând ASTR, AGIR, UPB, precum și Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAUIM), Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea din Pitești, S.C. Metroul S.A., Asociația pentru Mobilitate Metropolitană. Prin participare și valoarea comunicărilor, această manifestare științifică a relevat valențele unor abordări multidisciplinare, ceea ce a contribuit substanțial la lărgirea ariei de interes.
Conferința TRANSLU 2016, dedicată studiului corelațiilor dintre transport/mobilitate și amenajarea teritoriului/urbanism, s-a încadrat într-o tematică racordată la cea a altor manifestări științifice internaționale și naționale ale ultimilor ani. Inițiatorii TRANSLU 2016 au fost implicați în numeroase alte reuniuni, precum: Conferința Internațională TRANSLU 2008 și Conferința Națională TRANSLU 2010 organizate de UPB, ASTR și UAUIM, Zilele Academice ale ASTR, ediția a VII-a, „Viața și activitățile în marile aglomerări urbane. București prezent și viitor" - București 2012, respectiv a IX-a, „Dezvoltarea durabilă favorabilă incluziunii" - Sibiu 2014, Conferința „Spațiu public și mobilitate urbană" - București 2014, organizată de ASTR și UAUIM. Toate cele enumerate, asemenea celei recente, TRANSLU 2016, au avut ca principal scop asigurarea cadrului pentru obținerea unui plus de cunoaștere și înțelegere pentru pluri și interdisciplinaritatea intercondiționărilor dintre nevoia și oferta de mobilitate și amenajarea teritoriului/urbanism.
În Cuvântul introductiv adresat de președintele Comitetului științific, prof. emerit dr. ing. Șerban Raicu, a fost evidențiată continuitatea tematică a acestor manifestări științifice, susținută de convingerea că echipe formate din ingineri de diferite specializări, urbaniști, arhitecți, geografi, sociologi, economiști, matematicieni, psihologi, ecologi, dezvoltatori logistici vor putea fi în măsură să identifice direcții de acțiune pentru dezvoltarea teritorială și a sistemelor de mobilitate în concordanță cu dezideratele dezvoltării durabile.
La rândul său, tot în deschiderea lucrărilor Conferinței, președintele ASTR și AGIR, dr. ing. EurIng DHC Mihai Mihăiță, a subliniat importanța și complexitatea tematicii manifestării și a îndemnat la inițierea de acțiuni pentru valorificarea practică a rezultatelor cercetărilor.
În continuare, s-au prezentat 14 lucrări, încadrate în patru mari grupe tematice: „Trafic rutier", „Interdependențe transporturi - mobilitate", „Modelare matematică" și „Transport public urban".
Infrastructuri și fluxuri de trafic
Fluxurile de trafic înseamnă resurse consumate pentru transportatori și administratori ai infrastructurii, dar și efecte negative resimțite de utilizatori și riverani (poluare, accidente, ocuparea și fragmentarea spațiului, stres, iritare etc.). Raportate la exigențele dezvoltării durabile, caracteristicile fluxurilor de trafic reflectă, pe de o parte, priceperea managerială a operatorilor de transport (gradul de folosire a capacității entităților de trafic, ponderea parcursurilor neproductive - parcursuri „zero" și în stare goală) și a proiectanților/administratorilor de infrastructuri de trafic (intensitatea circulației/traficului pe unitatea de lungime a infrastructurii, gradul de utilizare a capacităților disponibile, costuri de mentenanță preventivă și accidentală în funcție de volumul traficului), iar, pe de altă parte, efectele externe negative locale asupra mediului natural și antropic.
În acest cadru, prima secțiune a Conferinței, „Trafic rutier", a grupat lucrări generate de preocupări pentru creșterea capacităților de tranzit ale infrastructurilor de trafic rutier, pentru stabilirea solicitărilor raționale ale acestora și identificarea de soluții pentru fluidizarea traficului și evitarea congestiei. Secțiunea a debutat cu prezentarea de către conf. dr. ing. Vasile Dragu a unei analize comparative a dependențelor determinante pentru capacitatea infrastructurilor rutiere dintre viteză și densitate în traficul rutier. Conf. dr. arh. Mihaela Negulescu, în comunicarea unora dintre rezultatele proiectului SAFENET (Cercetări pentru estimarea și creșterea performanțelor de siguranță intrinsecă a rețelelor traficului urban, PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-1439), a adus în atenția participanților o serie de măsuri specifice de creștere a performanțelor de siguranță a rețelei rutiere din București.
De asemenea, au fost prezentate soluții de creștere a nivelului de serviciu al unei intersecții în sens giratoriu (prof. dr. ing. Alexandru Boroiu) și modul în care pachetele de programe de simulare a traficului la nivel microscopic sunt utile în selectarea soluțiilor pentru fluidizarea traficului în intersecții (asist. univ. dr. ing. Anamaria Ilie).
Interdependențe transport - mobilitate
Cea de-a doua secțiune, „Interdependențe transport - mobilitate", a început cu comunicarea prof. dr. ing. Mihaela Popa, care a realizat o sinteză a soluțiilor prin care se poate diminua dependența de autoturism în satisfacerea nevoilor de mobilitate în orașe. Studiul de caz prezentat pentru evaluarea efectelor redistribuirii traficului pe arterele adiacente în urma limitării utilizării autoturismelor în zone centrale din orașul Dej a demonstrat că pot fi modificate comportamentele către o mobilitate urbană durabilă. Sunt necesare în acest sens studii pentru proiecte de dezvoltare a topologiei, structurilor și capacităților infrastructurilor rutiere, însoțite de măsuri complementare persuasive.
Lucrările Conferinței au continuat cu prezentarea unor soluții pentru diminuarea deplasărilor cu autoturismul, însă la nivel suburban/regional. Președintele Asociației pentru Mobilitate Metropolitană, ing. dipl. Octavian Udriște, a evidențiat bune practici europene pentru asigurarea atractivității transportului feroviar pentru deplasări locale și regionale și posibile soluții pentru o „mobilitate durabilă" în zona metropolitană București - Ilfov.
Cererea de transport/mobilitate, ca cerere derivată, este consecința mediului natural și antropic, adică în mare măsură rezultatul acțiunilor de amenajare a teritoriului. Transformarea cererii latente („ex-ante") în cerere satisfăcută („ex-post") este condiționată de inovația tehnologică centrată pe două mari obiective: scăderea investiției necesare deplasării, sintetic, a costurilor monetare, și reducerea duratelor de transfer, care nu sunt totdeauna fără legătură între ele. Satisfacerea cererii latente este condiționată, deopotrivă, de performanțele infrastructurilor de trafic, și ele rezultat al acțiunilor de amenajare a teritoriului, și de performanțele activității de transport care trimit, în esență, la eficacitate și eficiență. În această temă s-a încadrat lucrarea „Zonele de influență a axelor de transport și dinamica coridoarelor de dezvoltare", prezentată de ș.l. dr. ing. Oana Dinu.
Celelalte două grupe tematice ale Conferinței, „Modelarea matematică" și „Transport public urban" au întrunit un număr mai restrâns de comunicări. Astfel, în grupa „Modelarea matematică", conf. dr. ing. Florian Ghionea a prezentat lucrarea „Rezolvarea deterministă versus rezolvarea fuzzy", exemplificând utilizarea mulțimilor fuzzy în rezolvarea problemei de transport. A urmat comunicarea unui studiu de caz al aplicării algoritmilor genetici în soluționarea problemelor de amplasare a platformelor de transfer al mărfurilor în Dobrogea, realizată de Viorela-Georgiana Stîngă. Comentariile care au urmat prezentării lucrării „Considerente asupra accesibilității și echității serviciului de transport urban", de către dr. ing. Ana-Maria Mitroi-Ciobîcă, au reliefat importanța echității serviciului de transport public, dar și dificultățile apărute în evaluarea ei.
Implicarea tinerilor cercetători
Conferința a constituit o oportunitate pentru doctoranzi din universități și institute de profil pentru prezentarea rezultatelor obținute în cadrul stagiilor doctorale. În fiecare secțiune a conferinței au fost incluse prezentări ale tinerilor cercetători: „Necesitatea reglementării lucrărilor de întreținere specifice drumurilor urbane" - drd. ing. Flavius-Florin Pavăl (UTCB), „Aplicarea unor instrumente de politică urbană integrată. Studiu de caz: orașul Pantelimon, județul Ilfov" - drd. ing. urb. Elena Otilia Tărîță-Cîmpeanu (UTCB), „Nodurile rețelelor de transport și structurarea spațiului" - Sergiu Olteanu (UPB), „Algoritm genetic pentru stabilirea locației optime a unei platforme de depozitare intermediară" - drd. Viorela-Georgiana Stîngă (UMC) și „Utilizarea sistemul de localizare automată a vehiculelor în evaluarea ritmicității circulației autobuzelor" - Paula Ionescu (UPB).
Coerență în amenajarea teritoriului/urbanism în corelație cu satisfacerea sustenabilă a nevoilor de mobilitate
Gestionarea interdependențelor dintre mobilitate/transport și amenajarea teritoriului necesită studiul unor aspecte de natură variată, adică spațiale, tehnice, sociale, economice, culturale, ecologice pentru care trebuie implicate mai multe discipline și anume: geografia - pentru formele spațiale (naturale și antropice), demografia și etnografia - pentru studiul populației, sociologia - pentru modul de viață, economia și dreptul - pentru structurile organizaționale și procesele de gestiune, statistica - pentru consemnarea dinamicilor specifice și generale și, desigur, științele inginerești, al căror rol este unul aparte.
Pe lângă proiectarea, realizarea și exploatarea structurilor tehnice, ele trebuie să realizeze sintezele integratoare necesare acțiunilor politice de amenajare a teritoriului și de asigurare a nevoilor de mobilitate.
În concluzie, lucrările conferinței TRANSLU 2016 au relevat aspecte ale complexității tematicii interdependențelor mobilitate/transport - amenajarea teritoriului/urbanism, parcurgând încă o etapă în demonstrarea faptului că strategia coerentă de amenajare a teritoriului/urbanism în interconexiune cu satisfacerea sustenabilă a nevoilor de mobilitate este primordială pentru dezvoltarea socială și economică.
