English
Este de domeniul evidenței că numeroase și importante evenimente interne și externe în curs de desfășurare au un impact puternic asupra întregii noastre vieți economico-sociale. Dat fiind faptul că astfel sunt scoase în evidență efecte nu numai diverse, ci și contradictorii, evaluările complexe conțin, la rândul lor, incertitudini, dileme, temeri, dar și speranțe. În termeni practici, este vorba despre un cumul de riscuri, de provocări și de oportunități.
În pofida diversității opiniilor, nu este dificil să identificăm câteva zone consensuale de natură a imprima nu numai evaluărilor, ci și actelor decizionale propriu-zise la toate nivelurile și din toate domeniile, o conduită nuanțată care - înainte de toate - integrează factorii conjuncturali în matca managementului pragmatic.
Bursele (poate cel mai sensibil seismograf economico-financiar) indică, fie și numai pe termen mediu, tendințe clare de consolidare, în pofida unor șocuri considerabile. În aceeași măsură, indicatorii de încredere economică, bunăoară, cei înregistrați în zona euro, dar și în țara noastră, cunosc o dinamică pozitivă ale cărei resorturi fac obiectul unor studii, al unor analize tot mai pertinente.
- Credit foto: www.freepik.com
Nu au fost și nu sunt de subapreciat numeroase semnale ale piețelor interne și externe, cum ar fi creșterea adversității la risc, insuficienta contracarare a factorilor care afectează în prezent mai ales sfera direct productivă, procesele și fenomenele care deteriorează cursul de schimb, care provoacă incertitudini în privința posibilităților de încheiere a unor contracte pentru perioade mai îndelungate, fracturarea unor lanțuri de aprovizionare și desfacere. Toate acestea atestă existența unui curent majoritar de orientare și acțiune capabil să facă față nu numai conjuncturii actuale, ci și unor evenimente imprevizibile cel puțin din viitorul apropiat.
Luările de poziție din ultimele zile ale unor asociații patronale, centrale sindicale, organizații profesionale, altor structuri ale societății civile se definesc printr-o remarcabilă consonanță pe teme esențiale. Una dintre acestea privește prioritar întărirea rezilienței de la nivelul entităților de bază până la scară națională. Se sesizează, în acest context, unele tendințe precum continuarea creșterii economice, inclusiv prin redresarea unor sectoare, cum sunt construcțiile, industria prelucrătoare și sectorul IT, confirmându-se, astfel, mai convingător ca oricând, că răspunsurile adecvate la șocuri, unele dintre cele mai puternice, reprezintă o realitate de necontestat a zilelor noastre.
Firește, forurile de dezbatere și decizie evocate n-au subapreciat nici necesitatea imperioasă de diminuare rapidă a dezechilibrelor bugetar și comercial, cerința regândirii tuturor strategiilor sectoriale prin luarea în considerare a profundelor schimbări care au loc pe plan global, stabilirea de noi priorități în funcție de evoluțiile proceselor de digitalizare, de extindere în lărgime și în adâncime a inteligenței artificiale, îndeplinirea în termen cât mai scurt a condiționalităților care privesc accesarea și utilizarea fondurilor europene nerambursabile. Toate acestea ne indică acele zone consensuale, care angajează direct și tot mai responsabil partenerii sociali - sectorul public și cel privat, angajații și angajatorii.
Desigur, evenimentele pe care le evocăm au scos la iveală și unele interdependențe regionale și globale, care - până acum - se manifestau latent. Tocmai de aceea reziliența este determinată, într-o tot mai mare măsură, de capacitatea de a identifica și de a face față schimbărilor nu numai rapide, ci și cu efecte pe termen lung. Conștientizarea acestor noi realități nu numai la modul general, teoretic, ci și în practica managerială concretă, s-a dovedit a fi o veritabilă cheie a succesului în afaceri, cu efecte benefice asupra ansamblului de activități economico-sociale curente și de cea mai largă perspectivă.
