English
Prezentăm - și în numărul de față - unele momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești și nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2025 se împlinesc:
110 ani de la:
▪ Proiectarea și realizarea, de către inginerul Ștefan Burileanu (1874 - 1951), a unui tun antiaerian cu tragere rapidă (calibru 57 mm), care îi poartă numele, folosit cu succes în timpul Primului Război Mondial. Metodele probabilistice imaginate de el, printre primii în lume, pentru calculul tirului, au fost aplicate în 1916 și în bătălia de la Verdun. Ștefan Burileanu a publicat, mai târziu, în perioada 1942 - 1944, și un remarcabil Curs de mecanică rațională, în care dezvoltă problemele balisticii exterioare, cercetate încă din 1910;
▪ Instalarea, la Herăstrău, de către inginerul Nicolae Vasilescu Karpen, a primului post de radiotelegrafie din țara noastră, de 150 kW, prin intermediul căruia a intrat în legătură cu stații similare din străinătate (Sevastopol, Lyon etc.). Postul, construit pentru o bătaie până la 2000 km, era de tip cu scântei, pe lungimea de undă de
11 000 m. Cinci ani mai târziu, în 1920, a fost înlocuit cu un post cu arc electric. În același timp, inginerii Dimitrie Leonida și Emil Giurgea au construit și ei un post de emisie-recepție, pe care, în timpul războiului, l-au montat într-un vagon de tren și l-au trimis în Moldova, unde a fost de un real serviciu pentru front;
▪ Apariția, la București, a lucrării lui Ion Ionescu Beton armat, în care erau expuse pentru prima dată în țara noastră metode de calcul moderne pentru construcțiile de beton armat.
105 ani de la:
▪ Obținerea, de către inginerul Martin Bank, a primului brevet din lume pentru fabricarea acetilenei din gaz metan, brevet patentat ulterior în 42 de țări;
▪ Organizarea de măsurători seismice sistematice, de către astronomul Gheorghe Demetrescu, în cadrul Observatorului Astronomic din București. În același timp, inițiază înființarea stațiilor seismice de la Iași, Focșani și Câmpulung Muscel;
▪ Înființarea, la Timișoara, a Școlii Politehnice, cu secțiile de Electromecanică și Mine și metalurgie;
▪ Întemeierea, la Cluj, de către Emil Racoviță, a primului Institut de Speologie din lume, unde a dezvoltat propria sa creație, știința biospeologiei, pe care a definit-o „știința formelor de viață din mediul subteran". În cadrul institutului, Emil Racoviță și colaboratorii săi au cercetat fauna peșterilor din România (Munții Apuseni, Oltenia și Banat) și din alte țări, rezultatele fiind concretizate în seria „Énumération des grottes visitées" (1907 - 1949) și în „Lucrările Institutului de Speologie" (1926 - 1936);
▪ Adoptarea Legii pentru înființarea și exploatarea liniilor de navigație aeriană în România. Cu acea ocazie, la numai un an de la inaugurarea pe plan mondial a primei curse de pasageri cu avioane (Paris - Londra, 1919), a fost amenajat la Băneasa primul aeroport de pasageri din țara noastră. Totodată, s-a constituit Compania de aviație franco-română pentru cursele aeriene București - Paris. Cursa inaugurală a avut loc în noiembrie 1922.