English
Aducem în atenția cititorilor - și în numărul de față - o serie de date și fapte semnificative privind realizările științei și tehnicii românești (și nu numai), marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2026 se împlinesc:
145 de ani de la:
▪ Constituirea, la București, a Societății Române de Construcții și Lucrări Publice, care instalează la Ciurel o fabrică de cărămidă, unde inginerul Nicolae Cutzarida a montat primul malaxor din țara noastră;
▪ Înființarea, în urma hotărârii adoptate cu ocazia inaugurării liniei ferate Buzău - Mărășești, a Societății Politehnice din România, al cărei prim președinte a fost Dimitrie Frunză (1830 - 1903). Reunind ingineri, arhitecți, fizicieni, chimiști, matematicieni, naturaliști-agronomi și ofițeri din armele speciale, societatea avea menirea de a oferi membrilor săi informații privind dezvoltarea științei, comerțului și industriei din celelalte țări, pentru a le folosi la rezolvarea problemelor ridicate de economia țării noastre;
▪ Proiectarea și realizarea, de către Anghel Saligny, pe linia Adjud - Târgu Ocna, a primelor poduri combinate de șosea și cale ferată construite în țara noastră, iar în 1886, pe linia ferată Filiași - Târgu Jiu, a primelor poduri metalice cu console fără culee;
▪ Începerea construcției Fabricii de Hârtie „Letea" din Bacău, care a intrat în funcțiune în 1885, folosind ca materie primă pastă de cârpe și pastă mecanică din lemn. Celuloza necesară s-a importat până în 1900, când a început să fie produsă într-o secție a fabricii.
140 de ani de la:
▪ Crearea, pe lângă Școala Națională de Poduri și Șosele, a Laboratorului de chimie, prin grija chimistului Alfons Saligny (1853 -1903);
▪ Înființarea, la București, a Stațiunii Centrale Agronomice, în cadrul căreia s-au efectuat primele analize metodice asupra solului din diverse regiuni ale țării și s-au întreprins experiențe privind comportarea plantelor la administrarea îngrășămintelor;
▪ Prezentarea, de către Grigore Cobălcescu, la Academia Română, a primului raport de sinteză referitor la situația zăcămintelor de țiței din România și la perspectivele de dezvoltare a industriei petrolifere din țara noastră;
▪ Începerea exploatării cărbunilor de la Țebea (descoperiți încă din prima jumătate a secolului XIX), pentru alimentarea uzinelor de la șteampurile de prelucrare a minereurilor aurifere din regiune;
▪ Folosirea de către inginerul Anghel Saligny, pentru prima dată în țara noastră, a fontei la construcția unui tunel de scurgere a apelor prin terasamentul căii ferate București - Fetești, la traversarea văii Mostiștea;
▪ Ridicarea, în fața Universității din București, a statuii lui Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului Ion Georgescu, executată din marmură, exact pe locul unde se afla anterior Școala Superioară de la Mănăstirea Sfântul Sava, înființată de Gheorghe Lazăr.