English
Nu știm dacă există un „inventar" al confruntărilor actuale din spațiul public. Probabil, în centrele de cercetare sociologică se efectuează și investigații pe această temă. Dar, nu trebuie neapărat să faci apel la astfel de prezumtive investigații științifice pentru a percepe corect atmosfera dominantă din societate sau, mai bine spus, atmosfera redată de mass-media. Ne aflăm în plină campanie electorală (devansată de facto) și nu este pentru prima dată când promisiunile curg asemenea apei în marile cascade ale lumii. În aceste valuri se disting inițiativele parlamentarilor acum foarte aproape de finalul mandatului.
Desigur, interesează în cel mai înalt grad realismul demersurilor electorale, iar două momente de actualitate se constituie în sisteme referențiale privind adevăratele resurse de creștere și dezvoltare economico-socială, ca temelie a ameliorării condițiilor de trai. Primul moment vizează estimările Comisiei Naționale de Prognoză (CNP). Această instituție publică a demonstrat, de-a lungul timpului, că dispune ea însăși de un potențial științific redutabil, astfel încât cea mai mare parte a anticipărilor s-a confirmat, inclusiv în perioada anterioară crizei globale și imediat în faza ieșirii din criză. Cea mai importantă estimare se concretizează în continuarea creșterii economice până în anul 2020 inclusiv, creștere care nu va fi mai mică de 4 procente, în niciunul dintre anii cuprinși în acest interval. Foarte interesantă este și anticiparea dinamicii investițiilor și consumului, temă extrem de controversată în prezent. CNP consideră că nu va avea loc o temperare semnificativă a creșterii consumului, în schimb, apreciază că sporurile anuale în procesul investițional vor fi mai mari decât în 2016, depășind 7% în fiecare an până în 2020. În acest fel, se dă indirect un răspuns la actuala situație din industrie, respectiv prelungirea fenomenului de stagnare. Este în principal efectul diminuării investițiilor din anii anteriori. Or, accelerarea procesului investițional reprezintă o premisă încurajatoare și pentru dinamizarea industriei.
Desigur, estimările cuprind o gamă mult mai largă de domenii și indicatori, dar însăși prognoza creșterii economice are o acoperire sectorială suficientă pentru a reflecta tendințele dominante din economie. Prin urmare, există toate motivele pentru a se considera că tot ceea ce excede, ca promisiune electorală, cotelor indicate de CNP, se caracterizează prin doze diferite de populism.
Al doilea moment vizează stadiile avansate de elaborare a proiectelor subsumate inițiativei despre care am mai relatat în Univers ingineresc, și anume „România Competitivă". Datele publicate de grupurile de lucru pe ramuri și priorități sunt, în linii generale, consonante cu cele ale CNP. Cu alte cuvinte, are loc o adevărată verificare reciprocă, încrucișată a estimărilor, dar, în plus, inițiativa „România Competitivă" indică și direcțiile practice de acțiune menite să determine atingerea țintelor propuse. Avem de-a face cu un efort științific notabil, care se anunță foarte util în demersurile generale de elaborare a unui Proiect de Țară. Ne referim în special la constituirea unei Comisii reprezentative care va lucra sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, cadru potrivit de dezbatere, de analiză în care acționează membrii desemnați deopotrivă de instituții publice și de partidele politice parlamentare. Ca o sugestie legată de componența Comisiei, considerăm că era foarte bine să fie incluși și exponenți ai economiei reale.
Cum se vede, există repere și numărul lor se va înmulți, pe un fond calitativ superior de analiză și sinteză la care ne putem raporta nu neapărat din considerente electorale, ci - mai presus de toate - în activitatea practică, în special inginerească, de asigurare a progresului economic al țării și, implicit, a unui nivel de trai decent pentru majoritatea populației.
