Nicolae Vasilescu Karpen evocat la Colocviul AGIR Dolj

Ediția a XI-a a Colocviilor AGIR Dolj, din 25 februarie 2016, prin care s-a deschis seria activităților care vor marca împlinirea a 65 de ani de învățământ superior electrotehnic la Craiova, respectiv a 50 de ani de la reînființarea Universității din Craiova, inclusiv a Facultății de Electrotehnică, a fost dedicată academicianului Nicolae Vasilescu Karpen, fondatorul învățământului politehnic din România, în 1920.

Evocările au fost făcute de ing. Nicolae Veniamin, nepotul lui Nicolae Vasilescu Karpen, de prof. dr. ing. Mihai Iordache, de la Universitatea Politehnica din București, și de ing. Vasile Constantin Diaconescu, ex-director al Muzeului Politehnicii din București, membru al Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei, CRIFST, Divizia Istoria Științei.

Evocarea făcută de Nicolae Veniamin, unul dintre băieții gemeni ai fiicei celui evocat, a dat o notă particulară discuțiilor atât prin documentele inedite prezentate, dar mai ales prin descrierea extrem de caldă, de afectuoasă, în care a afirmat, cu emoție, printre altele: „el m-a crescut". Fotografiile prezentate s-au încadrat foarte bine în ambianța distinsă a Casei Universitarilor din Craiova, locul unde se desfășoară sistematic Colocviile AGIR Dolj. O fotografie din perioada 1904 - 1905, din vremea în care a lucrat ca șef de proiect al primei electrificări a orașului Veneția, surprinde prin privirea hotărâtă și atitudinea elegantă, calmă a tânărului inginer Nicolae Vasilescu Karpen. Fotografia cu soția la Veneția și amintirile lui Nicolae Veniamin demonstrează rolul pe care l-a avut familia în viața lui Nicolae Vasilescu Karpen atât în perioada de căutări, apoi în perioada de recunoaștere profesională, dar și în perioada 1950 - 1955, când a fost dat afară din casa cumpărată cu trudă, mutat într-o locuință fără apă și canalizare, cu pensia suspendată. Fotografiile în uniformă militară, făcute în perioada Primului Război Mondial, când a construit Stația de telegrafie fără fir de la Băneasă, sau în vremea în care a fost președintele Consiliului Tehnic Superior (1907 - 1936), pun în valoare hotărârea cu care a lucrat, cu care a luptat toată viață. Imaginea de luptător demn a rămas în memoria nepotului său. Chiar și Constantin Argetoianu, prim-ministru, de obicei un critic aspru, a recunoscut public demnitatea cu care Nicolae Vasilescu Karpen, ministru la Finanțe, a refuzat implicarea în acțiuni denigratoare.

Faptele bune și valoarea sa profesională l-au readus în Academie, în 1955. Apoi, în 1957, publică lucrarea Fenomene și Teorii noi în Electrochimie și Chimie Fizică, elaborează o explicație originală a magnetismului terestru (1958 - 1962) pe care o publică în broșura Origine du Magnetisme Terrestre.

Profesorul Mihai Iordache a completat „tabloul" celui evocat cu imagini din laboratoarele Școlii Politehnice din București din vremea în care Nicolae Vasilescu Karpen a fost rectorul acestei instituții: Laboratorul de încercări mașini electrice, Laboratorul de aparate electrice de distribuție, Laboratorul de măsurări industriale, Laboratorul de etalonare a aparatelor electrice de măsură etc. Expunerea profesorului Mihai Iordache a fost și un prilej pentru a evoca și alți profesori care au predat la Institutul de Mașini și Aparate Electrice din Craiova, în perioada 1951 - 1958. Chiar vorbitorul, Mihai Iordache, și-a început cariera didactică la Facultatea de Electrotehnică din Craiova.

Evocarea făcută de dl ing. Vasile Diaconescu, de fapt un compendiu cronologic, a fost atât de consistentă și documentată încât mai mulți participanți la Colocviul AGIR Dolj și-au propus sa viziteze Muzeul Politehnicii din București.

Deși timpul a trecut repede, intervenția colegului nostru, profesorul de Bazele electrotehnicii, Gheorghe Mihai, pasionat de Pilele K, a completat Colocviul cu componenta științifică și a deschis drumul pentru o nouă întâlnire dedicată exclusiv acestui subiect.

La secvența Inginerie și artă a participat, cu un discurs despre Inginerie și arta fotografică și o Expoziție de fotografii, ing. Emil Bănuți, absolvent al Facultății de Electromecanică din Craiova, promoția 1994, Licențiat în Arte Vizuale, Cluj-Napoca, promoția 1998, și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România - Filiala Craiova - din anul 1998. Expoziția de fotografii, construită de la premisa că ceea ce numim „realitate" este un montaj, le-a permis participanților să construiască propriile alternative la cotidian.

Evenimentul a fost semnalat în presa scrisă locală, la Radio Oltenia și la TELEU.