English
În condițiile unui „bombardament" mediatic fără precedent, necesitatea operării unei selecții riguroase în materie de informare apare mai evidentă decât oricând. Selecția optimă o determină cel puțin doi factori: interesul personal, care vizează în primul rând sursele de existență și, deci, pune pe prim plan exercitarea profesiei (în cazul de față, cea inginerească), iar al doilea factor privește timpul disponibil pentru documentare, pentru informare. Oricum, accesul la informații reprezintă o temă esențială în societatea pe cale de a fi „construită", și anume societatea bazată pe cunoaștere.
Întrucât publicația noastră se adresează cu precădere cititorului elevat, nu este dificil de operat cu o serie de criterii care pun interesul personal în context național și internațional. Din această perspectivă, este imposibil de ocolit comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) prin care se detaliază în special contribuția unor sectoare ale economiei la creșterea produsului intern brut (PIB) cu 3,7% în 2015. A fost unul dintre cele mai înalte ritmuri la nivel european. E drept, cu un spor de 3,7 procente, procesul de reducere a decalajelor față de stadiul mediu de dezvoltare a Uniunii Europene este destul de lent. Dar, orice „judecată de valoare" trebuie să țină seama și de PIB-ul potențial, deoarece, în caz contrar, riscăm să provocăm și să adâncim multe dezechilibre macroeconomice. Este, de asemenea, interesant de remarcat că sporul de 3,7% a fost - în România - cel mai mare din toți anii post-criză, începând, deci, cu 2011. Nu s-a ridicat la nivelul record de peste 8% din anii ante-criză, dar ceea ce s-a obținut este demn de apreciat.
Mergând mai departe, constatăm, din comunicatul INS, că se „destramă" unele mituri. Primul este conținut de fraza „creșterea economică nu se simte în buzunarul cetățeanului". O astfel de formulă, pentru a fi valabilă, trebuie aplicată de la caz la caz, nu prin cifre care indică media privind un fenomen sau un altul. Ne amintim de formula ironică a lui Grigore Moisil care se referea la situația „medie" a individului care avea un picior în apă fierbinte și celălalt în apă cu gheață.
Ce „medie" de temperatură rezulta de aici? Ceea ce putem, însă, reține din comunicatul INS este faptul că, în 2015, volumul activității comerciale a fost cu 15,8% mai mare decât în 2014 și cu un spor al cheltuielilor populației de 7,6%. Toate acestea, evident, au legătură cu „buzunarul cetățeanului".
Al doilea mit sună, în esență, astfel: a crescut consumul, dar s-au sacrificat investițiile. Adică, pentru un prezent mai bun, ne ipotecăm viitorul. Așa să fi fost în 2015? Comunicatul INS precizează: „În 2015, investițiile productive, respectiv formarea brută de capital fix, s-au majorat cu 7,5% față de 2014".
Nu ne mai referim la alte mituri, dar, în treacăt, notăm că, în condițiile în care se vehiculează ideea că „nu mai avem industrie", această ramură a contribuit la formarea PIB cu 23,2% din total, în timp ce media europeană este de 15%.
Datele conținute în comunicatul INS sunt mult mai multe, iar fiecare în parte permite să cunoaștem mai bine evoluția economiei. Poate mai mult decât oricare alți profesioniști, inginerii știu cât de prețioase sunt cifrele care reflectă procese și fenomene reale, de natură economico-socială. De aceea, îndemnul „înapoi, la cifre!" își păstrează neîntreruptă actualitatea. Remarca este valabilă și pentru realitățile nefavorabile precum irosirea unor importante resurse publice, inclusiv prin acte de corupție, diminuarea exportului net, insuficientul sprijin acordat capitalului autohton, întârzierile în realizarea proiectelor de infrastructură, ca și multe alte tare ale economiei, ale întregii societăți. Sunt fapte și date care pledează convingător spre deplasarea atenției fiecăruia dintre noi de la mituri la realități, întrucât - dacă există voința necesară - posibilul se poate transforma în real.
