Facultatea de Hidrotehnică a Universității Tehnice de Construcții București a găzduit recent manifestarea omagială Evocări ale vieții și realizărilor profesorului și inginerului Radu Prișcu, organizată în contextul comemorării a 30 de ani de la trecerea în neființă a profesorului și omului de știință român. La eveniment - organizat de Academia de Științe Tehnice din România (ASTR), Comitetul Național Român al Marilor Baraje și Universitatea Tehnică de Construcții București - a rostit o alocuțiune președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). Mihai Mihăiță, în care a subliniat, între altele:
„Este bine să reîmprospătăm amintiri despre omul de știință și profesorul Radu Prișcu, azi, când străbatem o perioadă de profunde transformări interne și internaționale și când, în fața oportunităților și riscurilor, avem datoria să găsim soluții așa cum au procedat înaintașii noștri, în rândul cărora un loc de seamă îl ocupă cel evocat. Prin personalități avem modele, iar în această privință, prin omagiul adus celor din trecut și celor care sunt în viață, ne reafirmăm voința de a le urma exemplul. Să ne asumăm responsabilitatea față de neam pentru că niciun sacrificiu nu este prea mare atunci când avem în vedere participarea corpului ingineresc fără de care «țara nu se poate ridica» așa cum spunea unul dintre marii noștri oameni de stat, I. C. Brătianu. (...)
Nu este surprinzător, pentru mine, că Secția de Construcții și Urbanism din cadrul ASTR, o foarte activă și prestigioasă secție, este unul dintre coorganizatori.
Sunt convins că toți participanții la această comemorare cunosc - chiar până la detalii - activitatea, modul de viață, de muncă și de creație întruchipate de personalitatea inginerului Radu Prișcu, dar nu pot să nu trec în revistă fie și numai câteva date esențiale ale unei biografii exemplare.
(Imaginea din articol)
Deși am fost contemporani, regret că nu l-am cunoscut pe prof. Radu Prișcu, dar, ca toți românii, am beneficiat în mod indirect de realizările sale. Născut la 22 ianuarie 1921 la Brașov, fiu de învățător, a urmat prestigiosul Liceu Andrei Șaguna din Șchei, de unde 49 dintre absolvenți au devenit membri ai Academiei Române. Dintre aceștia, i-aș aminti pe Titu Maiorescu, Sextil Pușcariu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Nicolae Colan, Nicolae Teclu, Remus Răduleț, Gheorghe Buzdugan. L-am cunoscut, însă, pe colegul său din liceu, profesorul Mircea Mihăilescu, care a proiectat acoperișurile din beton armat tip placă de susținere auto-portantă ale Depoului de locomotive Brașov și ale clădirii de călători a stației Predeal, ceea ce constituia o noutate la acea vreme.
Având la bază o asemenea pregătire, însoțită de o putere de muncă ieșită din comun, a urmat cursurile Școlii Politehnice din București, terminată cu distincția Magna cum laude, având șansa de a fi fost pregătit de eminenții profesori Dionisie Ghermani, Cristea Mateescu și Dorin Pavel.
Asociația Generală a Inginerilor din România îl comemorează în fiecare an pe Dorin Pavel la Lancrăm, unde se află mormântul său. În același timp, la Sebeș se organizează Conferința Multidisciplinară Profesorul Dorin Pavel - fondatorul hidroenergeticii românești.
După terminarea facultății, pentru calitățile sale deosebite, i s-a acordat șansa de a fi cadru didactic în învățământul superior, unde a urcat toate treptele ierarhice, ajungând, prin concurs, profesor universitar, prorector și rector al Institutului de Construcții București, a pregătit 42 de promoții de ingineri hidrotehnicieni și a fost conducător a 24 de teze de doctorat.
În paralel cu activitatea didactică, prof. Radu Prișcu a desfășurat o activitate de executant și apoi proiectant la Institutul de Proiectări Hidrotehnice și la Institutul de Cercetări și Proiectări de Gospodărirea Apelor, aducându-și contribuția la realizarea a 10 uzine hidroelectrice și la 25 de mari baraje din țara noastră. Dintre aceste realizări se remarcă: barajul Secu-Bârzava, primul baraj cu contraforți din România, barajele în arc Negovanu și Vidraru, barajul cu rost perimetral Paltinu, barajele cu contraforți Poiana Uzului și Gura Râului, barajul de anrocamente Valea de Pești, barajul de la Porțile de Fier I etc.
A participat la proiectarea de baraje în Iran, Liban, Bolivia și a făcut parte din Comisia Internațională de Expertiză a barajului Manik 5 din Canada, unde a ținut și un ciclu de conferințe tehnice în anii 1984, 1985, 1986.
Pe parcursul activității sale, profesorul Radu Prișcu a realizat peste 100 de lucrări științifice ca unic autor și în colaborare.
Tratatul de Construcții Hidrotehnice din 1974, în două volume, însumând 1813 pagini, a fost distins de Academia Română cu Premiul Aurel Vlaicu.
În primă editare pe plan mondial se înscriu lucrările: Ingineria construcțiilor hidrotehnice și Ingineria seismică a marilor baraje - ambele în colaborare cu Adrian Popovici, Dan Stematiu, Lucian Ilie și Constantin Stere.
Dintre lucrările sale de început, o amintesc pe cea intitulată Încercări hidraulice și de rezistență a barajului NORIS (SUA), publicată în Buletinul AGIR nr. 3/1948, în care se analiza cunoscutul baraj de pe Tennessee care are o înălțime de 81 m și o lățime la coronament de 567 m, cu o acumulare de 766 milioane mc, realizat în anul 1936.
Imediat după terminarea facultății, tânărul inginer Radu Prișcu, în data de 8 august 1945, s-a înscris în Societatea Politehnică. Era angajat la Întreprinderea Ioanovici de pe str. Bradului nr. 10 A din București.
O parte dintre lucrările sale au fost prezentate la Congresele organizate de Comisia Internațională a Marilor Baraje, iar ca o recunoaștere a competenței sale profesionale a fost desemnarea ca responsabil al Comisiei de Calcul al Barajelor.
Pentru activitatea sa prodigioasă a fost decorat cu ordine și medalii ale României, onorat cu titluri academice în țară și străinătate. În anul 1967, Belgia l-a decorat cu Medalia de Aur a Ordinului Gustave Trasenster - ordin pe care l-au primit în anii anteriori soții Curie, fizicianul Marconi și inginerul Fresynet - și cu Ordinul Steagul Iugoslav cu Steaua de Aur.
Ca urmare a prestigiului și autorității dobândite prin muncă și dovedind o tenacitate comparabilă numai cu stânca în care și-a amplasat barajele, pentru încrederea pe care a purtat-o totdeauna științei românești, pe care a slujit-o cu credință, îl putem include pe profesorul doctor docent RADU PRIȘCU în galeria marilor ingineri constructori pe care i-a avut țara noastră - Anghel Saligny, Elie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Emil Prager, Cristea Mateescu și Dorin Pavel.
Profesorul Radu Prișcu, ajuns pe cea mai înaltă treaptă a competenței profesionale în construcții, a rămas și rămâne în istoria științei și tehnicii românești drept o personalitate de excepție. Spiritul și exemplul său vor dăinui mereu în conștiința noastră."