English
În intervalul care a trecut de la precedenta ediție a publicației noastre, s-au înregistrat evenimente importante în viața economico-socială a țării. Dacă ar fi să identificăm una dintre principalele tendințe evidențiate de aceste evenimente, nu va fi dificil să relevăm efervescența de idei emise în luări de poziții publice, unele cu un caracter net instituțional.
Fără să negăm importanța unor măsuri urgente, adoptate chiar contracronometru, constatăm că prezintă o importanță deosebită faptul că participanții la dialogul social au pus și pun accentul pe viziunile de perspectivă, de anvergură strategică. Însăși soluționarea eficientă a situațiilor presante, precum reducerea deficitului bugetar, depinde esențial tocmai de calitatea abordărilor strategice.
În context, sintagma cu o frecvență aproape fără precedent în dezbaterile publice este „mixul de politici", fie pe ansamblul economiei, fie în domenii de activitate și în zone tematice, între care potențialul de creștere economică și evoluțiile de pe piața muncii.
- Credit foto: www.freepik.com
Necesitatea unor astfel de „mixuri" de politici, atât în sectorul public, cât și în cel privat, a fost și este argumentată, mai ales, prin momentul de cotitură actual din sfera economiei naționale, în conexiune indisolubilă cu stările de fapt și de spirit pe plan european și global. De aici, un alt element comun, și anume tema valorificării „ferestrelor de oportunitate", create de noua etapă a revoluției științifico-tehnice, în special de digitalizare și de inteligență artificială. În acest sens este de remarcat, în primul rând, raportul dintre investigațiile de specialitate, inclusiv cele cu privire critică și rezultanta principală a acestora, și anume fundamentarea propunerilor. Pe baza experienței entităților performante s-au avansat și se avansează idei exclusiv creative în materie de management, de marketing, de gestionare a informațiilor, de prognoze. În acest demers se reliefează și contribuțiile de substanță ale comunității inginerești din țara noastră, îmbogățindu-se, astfel, valoroasele tradiții care au marcat istoria modernă și contemporană a României.
Între argumentele care susțin astfel de demersuri se înscriu, firesc, cele mai recente date ale statisticilor oficiale. În funcție de rezultate, devine tot mai evident că, în pofida dificultăților existente pe plan intern și extern, politicile investiționale, începând cu nivelul de firmă (orientate efectiv și consecvent spre promovarea progresului științifico-tehnic) reprezintă nucleul de neînlocuit al „mixului" de politici economico-sociale și, totodată, al procesului de consolidare a rezilienței, mai ales în condițiile deficitului de predictibilitate provocat, în special, de volatilitatea piețelor externe. Este încurajator faptul că, în primul trimestru din acest an, investițiile nete din economia românească au înregistrat un spor de 4,3% în comparație cu perioada similară din 2024.
Un al doilea exemplu este oferit de creșterea exporturilor în primele patru luni din 2025 în condițiile puternicelor perturbații din comerțul mondial, sub impactul revenirii la protecționism și al conflictelor geopolitice. E drept, importurile s-au majorat în ritmuri superioare exportului, însă a devenit de necontestat faptul că - și în acest domeniu - avem de-a face cu valorificarea unor „ferestre de oportunitate".
Desigur, se pot adăuga numeroase alte exemple, dar fiecare în parte și toate laolaltă transmit același mesaj: există resurse, îndeosebi de ordin intelectual, de creativitate profesională, la toate nivelurile și din toate domeniile, care au permis, permit și, cu siguranță, vor permite să înfruntăm riscurile, provocările, tocmai prin fructificarea oportunităților menite să diminueze multe dintre marile dificultăți cu care ne confruntăm de la nivelul individual până la cel global, în condițiile unor schimbări rapide și profunde pe linia unui progres constant și durabil.
