English
Cele mai recente analize care au dominat spațiul public după comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția PIB în prima jumătate a anului relevă un cvasiconsens în legătură cu perspectivele economiei românești în trimestrul al
III-lea 2026. Câștigă teren opinia potrivit căreia contracția din primul trimestru și stagnarea din trimestrul al II-lea vor fi urmate, fie și numai într-un ritm lent, de o anumită redresare, dacă avem în vedere că a fost depășit punctul de inflexiune din luna iulie. Sigur, nu trebuie confundate șansele cu dinamica stărilor de fapt și de spirit, însă, prin acțiuni proactive, este realist să se aprecieze că vor fi puse în valoare numeroase oportunități certe.
- Credit foto: www.magnific.com
Înainte de toate, merită atenție modul în care s-a acționat în entitățile de bază și la nivel administrativ-teritorial pentru continuarea activităților în condițiile crizei energetice. Simultan cu mai buna gestionare a resurselor foarte limitate puse la dispoziție de sistemul energetic național, s-au identificat și fructificat posibilitățile proprii de economisire și de sporire a producției cu mijloace locale. O parte din disponibilul pentru investiții s-a alocat pentru mărirea capacităților de stocare, precum și pentru aprofundarea pe termene medii și lungi a proceselor de eficientizare a producției, transportului, distribuției și consumului de energie. În acest scop, parteneriatele public-privat se dovedesc a reprezenta un element redutabil de asigurare a necesarului de energie de toate categoriile. Un rol important în toate aceste demersuri l-au avut, îl au și îl vor avea inițiativele prosumatorilor, inițiative cu un mare potențial de generalizare. Tocmai de aceea sunt contraindicate, mai ales în condițiile actuale, măsurile de suprareglementare a domeniului, fiind preferabil să se pună accentul pe măsurile locale, inclusiv în vederea creșterii capacităților de stocare.
Semnale nu mai puțin concludente vin din sectorul construcțiilor. Pe de o parte, se mențin ritmurile relativ înalte, progresele notabile, în special la lucrările de infrastructură, mai ales în zona rutieră, iar, pe de altă parte, s-au deblocat mai multe proiecte rezidențiale. În aproape toate județele s-au înregistrat progrese și la realizarea obiectivelor Planului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prin mai buna valorificare a resurselor de care dispun unitățile administrativ-teritoriale.
În acest context, observăm că întărirea rezilienței la scară micro constituie - într-o tot mai mare măsură - efectul gestionării eficiente a potențialului existent, inclusiv prin redimensionarea și utilizarea tot mai rațională a forței de muncă, precum și a procesului de comercializare a bunurilor și serviciilor. Ca de obicei, tonul este dat de compartimentele inovative, mai ales cele legate de promovarea tehnologiilor avansate. Unitățile performante se remarcă și printr-un marketing ofensiv, pornindu-se de la schimbările de comportament ale clienților, deveniți mai prudenți, mai parcimonioși, dar și mai flexibili. Se adeverește mai pregnant ca oricând valabilitatea proverbului potrivit căruia „nevoia te învață". Perioadele de criză au stimulat totdeauna spiritul creativ.
Nu în ultimul rând, redresarea economică demarată la nivelul întregii Uniuni Europene constituie o premisă nu numai pentru evitarea recesiunii, ci și pentru oprirea declinului economiei noastre naționale. Când aproape trei sferturi din comerțul exterior al României se desfășoară în spațiul comunitar, șansele de reluare a creșterii economice în țara noastră cresc semnificativ.
Cum nu ne-am propus să „inventariem" toți factorii care contribuie la ameliorarea proceselor și fenomenelor economice actuale, ne limităm la exemplele menționate. Ele sunt caracteristice evoluțiilor actuale, reprezentând implicit surse de inspirație în vederea depășirii dificultăților din prezent din toate domeniile și la toate nivelurile decizionale.
