English
În anul 2025, din totalul gospodăriilor din România, 89,1% au avut acces la rețeaua de internet de acasă, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În mediul urban, 92,6% dintre gospodării erau conectate la internet, cu 7,8 puncte procentuale (pp) mai mult decât ponderea de 84,8% a gospodăriilor din mediul rural.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit datelor INS, numărul de persoane dintr-o gospodărie reprezintă un factor determinant în ceea ce privește gradul de conectare la internet. Cea mai mare pondere a gospodăriilor cu acces la internet se întâlnește în rândul gospodăriilor cu trei sau mai multe persoane (99,1%). Față de anul 2024, cea mai mare creștere s-a înregistrat în rândul gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (cu 1,8 pp), iar cea mai redusă creștere s-a consemnat la gospodăriile formate din două persoane (cu 0,2 pp).
Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, ponderea persoanelor care utilizează sau au utilizat vreodată internetul a fost de 95,1%, în creștere cu 0,4 pp față de anul 2024, din care 98,0% au utilizat internetul în ultimele 3 luni. După frecvența folosirii internetului, dintre persoanele în vârstă de 16 - 74 ani care au utilizat internetul în ultimele 3 luni, 77,0% au folosit internetul de mai multe ori pe zi, iar 17,6% o dată pe zi sau aproape în fiecare zi.
Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, în anul 2025, ponderea persoanelor care utilizează sau au utilizat vreodată internetul din grupa de vârstă 16 - 34 ani a fost de 99,0%, în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 și 74 ani a atins valoarea de 88,7%.
Conform datelor INS, în anul 2024, ponderea persoanelor din România în vârstă de 16 - 74 ani care au utilizat internetul în ultimele 12 luni a fost de 94,0%, cu 0,3 pp peste media Uniunii Europene. Dintre cele 27 de state membre ale UE, în 16 țări ponderea persoanelor în vârstă de 16 - 74 ani care au utilizat internetul în ultimele 12 luni a depășit media europeană, cea mai mare pondere înregistrându-se în Danemarca (100,0%). Celelalte 11 state membre ale UE au înregistrat ponderi inferioare mediei Uniunii Europene, situată la 93,7%, Malta aflându-se imediat sub aceasta (93,5%), distribuția încheindu-se cu Croația, care ocupă ultima poziție cu 84,6%.