English
Ne aflăm în plin proces de pregătire a proiectelor de buget pentru 2026. Evaluarea resurselor bănești în sectorul public, în cel privat și în rândurile populației poartă - într-o manieră tot mai evidentă - semnele prudenței, precum și ale preocupărilor insistente de ordin managerial subsumate cerinței de a se asigura în toate aceste structuri interdependente o eficientă utilizare a resurselor bănești. Din această perspectivă, datele recente care privesc stabilitatea financiară la nivel național în conexiune cu economiile UE și cea globală reprezintă fundamentul politicilor fiscal-bugetare, conectate la economia internațională.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit analizei multifactoriale a specialiștilor din Banca Națională a României (BNR), reziliența pieței financiare din țara noastră se menține solidă, inclusiv ca urmare a unei capitalizări și a unei gestionări prudente a riscurilor. Tocmai luarea în considerare a acestora constituie o sursă de neînlocuit a stabilității financiare, întrucât astfel se identifică și mijloacele cele mai potrivite de contracarare a efectelor instabilității și incertitudinilor.
Pentru o ierarhizare stabilită în funcție de amploarea și profunzimea fenomenelor și proceselor specifice, pe prim-plan se află influențele externe, în special cele de natură geopolitică. Evoluțiile pe plan european și mondial atestă o creștere economică modestă în majoritatea statelor lumii, simultan cu adâncirea dezechilibrelor macro, cu majorarea deficitelor fiscal-bugetare, a costurilor sporite în materie de finanțare.
Cum este firesc, ne interesează, în cel mai înalt grad, riscurile interne care constau în special în persistența deficitelor gemene, în sporirea datoriei publice, în restanțele înregistrate în îndeplinirea obligațiilor asumate mai ales prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
O altă categorie de riscuri vizează nerambursarea unor credite, situația financiară precară a multor firme, impactul noilor tehnologii, mai ales al celor care vizează digitalizarea și inteligența artificială. În acest context, principala cale de acțiune rămâne asigurarea unei creșteri economice consistente și sustenabile. Or, datele preliminare pentru întregul an 2025 și proiecțiile pentru 2026 conturează o evoluție a PIB sub potențialul existent. De aici, necesitatea promovării, începând cu entitățile de bază, a politicilor proactive menite să determine un spor mai mare de productivitate, de valoare adăugată.
Evident, o influență pozitivă majoră pot avea măsurile de ajustare fiscal-bugetară, însă acestea se cer neapărat armonizate pozițiile partenerilor sociali, poziții încă puternic divergente. În pofida unor vulnerabilități cronice, multe firme au reușit și au șansa să reușească în demersurile lor îndreptate spre diversificarea surselor de finanțare, cu accent pe accesarea fondurilor europene nerambursabile.
În legătură cu populația, stările de fapt actuale și cele cu un grad ridicat de probabilitate confirmă nivelul sustenabil al îndatorării, inclusiv pe fondul măsurilor macroprudențiale adoptate de BNR. Acumularea de avuție netă oferă o garanție a solidității în materie de răspuns chiar și la șocuri mai puternice, în comparație cu cele din prezent.
Cum se vede, se acționează asupra factorilor care determină stabilitatea financiară, cu toate efectele acestora asupra tuturor segmentelor vieții economico-sociale, ceea ce oferă o perspectivă favorabilă activității din anul în care am pășit de curând, cu îndeplinirea unor cerințe obiective care decurg din ansamblul evoluțiilor interne și externe. Faptul că, la toate nivelurile decizionale, se înregistrează un proces de conștientizare a importanței capitale a stabilității financiare constituie o premisă fundamentală pentru depășirea dificultăților actuale și asigurarea unui curs ascendent, sănătos al economiei noastre naționale în viitorul previzibil.
