English
Se obișnuiește ca la fiecare schimbare de an să se folosească expresia „un nou început". În acest fel, se dă glas unei dorințe cvasiunanime de a avea parte de o viață mai bună. De data aceasta, adică odată cu primii pași în 2016, avem posibilitatea de a contura orizontul de așteptare în termeni de o mai mare concretețe, deoarece au intervenit realmente unele schimbări în politicile publice prin prevederile din două documente, strâns legate între ele: Programul de guvernare până la alegerile parlamentare de la finalul anului și bugetele pentru 2016. Sigur, totdeauna între intenții și rezultate a existat, există și va exista un decalaj semnificativ. Cu toate acestea, coerența și consistența unei viziuni guvernamentale sunt de natură a micșora nu numai respectivul decalaj, ci și de a crea și amplifica o stare de spirit favorabilă atingerii obiectivelor propuse.
Este de bun augur faptul că actualul guvern a declarat fără echivoc că perioada în care își va exercita mandatul nu-i permite să se angajeze „pe toate fronturile de reformă în societatea românească". De aici, o anumită doză de realism, care concordă, în mare măsură, cu orizontul de așteptare a populației. Începând cu identificarea, ca prim obiectiv politic, „organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare", continuând cu măsurile îndreptate spre „reforma statului" și terminând cu elementele de ordin economico-social, respectiv continuarea creșterii economice, ameliorarea condițiilor de trai și schimbări în bine în domeniile educației și sănătății - toate ni se înfățișează drept țeluri posibil de atins. Întrucât spațiul tipografic nu ne permite o tratare exhaustivă a obiectivelor pe care Guvernul își propune să le îndeplinească în acest an, ne vom concentra asupra unor priorități sectoriale.
Vom începe cu angajamentul de a finaliza o nouă Strategie energetică națională. Este un deziderat fundamental, care interesează în cel mai înalt grad comunitatea inginerească, dar și societatea, în ansamblul ei. Liniile directoare ale acestei Strategii ar urma să includă programe de eficiență energetică, continuarea interconectării sistemelor naționale cu cele ale Republicii Moldova și ale celorlalte state vecine, stimularea tranzacțiilor cu gaze naturale de o manieră centralizată și transparentă, promovarea energiilor regenerabile. În esență, politicile economice vor fi îndreptate spre realizarea unui grad mai înalt de convergență nominală, reală și juridică, în spațiul comunitar, ceea ce, implicit, înseamnă un alt nivel de prosperitate și civilizație. În acest sens, este deosebit de ambițios obiectivul Guvernului de a elabora un plan de investiții pentru următorii zece ani. Chiar dacă mandatul Cabinetului Cioloș este limitat, va fi remarcabil ca, până la sfârșitul anului, să se obțină consensul întregii clase politice pentru o Strategie națională de dezvoltare, care să cuprindă obiective finanțate atât din fonduri europene, cât și din bugetul de stat. Această Strategie va fi elaborată cu consultarea mediului privat, societății civile, ministerelor de resort, specialiștilor recunoscuți la nivel național și internațional. În acest context, se preconizează numeroase măsuri, care să includă reindustrializarea țării, crearea unui fond național de investiții, asigurarea unui cadru fiscal stimulativ. Nu putem să nu menționăm și obiectivul care vizează „mutarea accentului în actul educațional de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe consonante cu nevoile de dezvoltare ale pieței muncii și vieții personale".
Fără a epuiza elementele principale care dau imaginea concretă, palpabilă a ceea ce numim „orizontul de așteptare", avem convingerea că prevederile programatice menționate sunt de natură a atesta valabilitatea zicalei din străbuni „semne bune anul are". Este o condiție necesară, dar nu și suficientă.
