„România Competitivă“, un proiect realist de dezvoltare sustenabilă a economiei naționale

Recent a fost anunțată finalizarea proiectului pentru dezvoltare economică sustenabilă „România Competitivă". Acesta integrează comentariile și observațiile primite în urma sesiunilor consultative și poate fi accesat de cei interesați pe site-ul Ministerului Economiei, la adresa http://www.economie.gov.ro/romania-competitiva.

În prim plan, valorificarea factorilor de creștere a PIB

România Competitivă a început ca o inițiativă a Guvernului României și a beneficiat de implicarea Băncii Naționale a României, de sprijinul Academiei Române, al altor importante entități din mediului economic și social. Demersul își propune ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu să ofere o variantă coerentă de dezvoltare și să le redea românilor încrederea în viitor. Principalul obiectiv al proiectului îl reprezintă realizarea cât mai rapidă a convergenței cu nivelul mediu de trai din Uniunea Europeană. „Dintre posibilii indicatori ai convergenței, proiectul s-a concentrat pe nivelul produsului intern brut/locuitor (exprimat la paritatea puterii de cumpărare), obiectiv care se bucură deja de consensul societal necesar. A rezultat că, în acest scop, este nevoie de o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial - capital, forță de muncă, productivitate - ca singură cale de majorare în mod sustenabil a creșterii economice de la 3% spre 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB/locuitor de circa 75% din media UE în anul 2025 (de la 57% în prezent)", precizează inițiatorii.

Accesibilitatea și interconectarea sunt principiile care au ghidat întregul pachet de măsuri către o misiune comună: stimularea producției oriunde în România, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și între rural și urban, prin accesul la servicii care țin de calitatea vieții (infrastructură, sănătate, educație, cultură) și o interacțiune fluidă între stat și cetățean prin debirocratizare și digitalizare. „Proiectul România Competitivă se concentrează, în consecință, pe sectorul real al economiei, singurul care poate crea condițiile unei convergențe de succes. El își propune să identifice, în primul rând, modalitățile de creștere a produsului intern brut, și nu modul de distribuire a acestuia, sarcină care revine eminamente decidenților politici. El nu se referă nici la filosofia redistribuirii. În al doilea rând, măsurile propuse nu acoperă domenii precum: protejarea resurselor naturale și a mediului; combaterea sărăciei; reducerea corupției și dominația legii etc.; toate aceste domenii fac obiectul unor programe separate. Mai mult, chiar dacă măsurile propuse sunt considerate prioritare, lista acestora nu este exhaustivă. De aceea, el nu este un proiect de țară", precizează autorii documentului final.
 

Proiectul are trei caracteristici, care îl fac unic în peisajul românesc:

♦ Efortul constant de a prioritiza. Prioritățile actuale ale ministerelor reprezintă o listă de obiective a căror transpunere în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau nouă bugete anuale). Având ambiția să propună un număr limitat de măsuri, proiectul România Competitivă își impune să le și facă bine.

♦ Efortul constant de a bugeta.

♦ Neutralitatea ideologică și disponibilitatea. Obiectivele și măsurile au fost introduse în proiect în măsura în care ele erau neutre din punct de vedere ideologic (și politic), astfel încât să poată fi asigurat un consens puternic. În plus, participarea largă a actorilor interesați, atât în faza de concepere, cât și în cea de consultare publică, face din acest proiect un material disponibil oricărei părți în dezbaterea politicilor economice la nivelul societății.

Reamintim că Grupul de lucru, constituit la inițiativa Guvernului, sub înaltul patronaj al Președinției României și beneficiind de implicarea semnificativă a Băncii Naționale a României și sprijinul Academiei Române, al unor companii din mediul privat, precum și al unor reprezentanți ai societății civile, a efectuat, în primul trimestru al anului 2016, o analiză a domeniilor care pot contribui la creșterea sustenabilă a PIB. Au rezultat, într-o primă variantă de lucru, 16 domenii detaliate în fișe sintetice care prezintă, pe de o parte, starea de fapt existentă, iar pe de altă parte, obiective și măsuri specifice cu bugete aferente. Lansarea oficială a proiectului România Competitivă a avut loc la 5 iulie 2016, beneficiind de participarea președintelui României, a prim-ministrului, a președintelui Academiei Române și a guvernatorului BNR.

În perioada 11 iulie - 19 septembrie 2016 au avut loc, la Casa Academiei Române, 16 consultări dedicate domeniilor prioritare cu reprezentanți ai grupurilor interesate (membri ai echipei guvernamentale, patronate, sindicate, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și ai mediului academic și de cercetare; societate civilă; asociații profesionale; experți independenți). La consultări au participat 560 de persoane, consemnându-se peste 700 de intervenții și propuneri. Au fost discutate măsurile în varianta inițială a fișelor sintetice și s-au făcut comentarii și propuneri de îmbunătățire. Propunerile făcute pe parcursul consultărilor au fost incluse în obiective în măsura în care contribuie la PIB-ul potențial, necesită bugete rezonabile și sunt neutre ideologic. În urma consultărilor a rezultat varianta finală a proiectului, care prezintă 16 domenii, grupate în cei trei factori care contribuie la creșterea PIB-ului potențial, precum și un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii conțin 44 de obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde de euro.

Bugetul necesar pentru implementarea în totalitate a acestei strategii, de 18 miliarde euro, reprezintă circa 10,7% din PIB aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016 - 2020. Potrivit autorilor documentului final, aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor și trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că:

♦ între 2016 și 2020, PIB va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist-conservatoare);

♦ întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde euro.

Pe întreaga durată a exercițiului, echipa de proiect a avut în vedere asigurarea neutralității politice a documentului, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care s-a optat pentru derularea dezbaterii publice sub autoritatea Academiei Române.

Scurtă descriere a domeniilor strategice

Ordinea prezentării domeniilor strategice cuprinse în proiectul România Competitivă ilustrează logica priorității implementării acestora. Ea diferă de cea din tabelul aflat în secțiunea anterioară, care respectă logica factorilor de producție componenți ai PIB potențial.

FONDURILE EUROPENE constituie una dintre sursele principale pentru finanțarea majorității proiectelor structurale publice, iar înlăturarea cauzelor care blochează utilizarea acestor fonduri este esențială. Principalele bariere în accesarea fondurilor structurale sunt neadecvarea administrației centrale și locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE (lipsa capacității administrative capabilă să genereze, să implementeze și să monitorizeze proiecte mature, finanțabile din Fondurile Europene și Structurale de Investiții - FESI), respectiv complexitatea procedurilor de proiect. Două obiective, operaționalizate prin măsurile cuprinse în fișa domeniului, ar putea contribui la înlăturarea acestor bariere, până în anul 2020. Primul se referă la consolidarea capacității de elaborare, evaluare și monitorizare a politicilor publice la nivelul administrației publice în vederea dezvoltării, implementării și monitorizării unui pachet de proiecte mature, care să corespundă priorităților strategice stabilite prin politicile publice și în linie cu orientările UE. Al doilea obiectiv are în vedere simplificarea procesului și a procedurilor de depunere și implementare a proiectelor finanțate din FESI. Bugetul estimat al măsurilor prevăzute pentru atingerea celor două obiective este de 1530 milioane lei (340 milioane euro), până în anul 2020.

DEBIROCRATIZAREA. Modificările structurale la nivelul economiei, necesare unei creșteri economice sustenabile, sunt dependente de scăderea atât a costului pe care birocrația îl impune cetățenilor, cât și a poverii administrative asupra mediului de afaceri, care sunt evaluate împreună la circa 6 miliarde euro. Reducerea costului și poverii administrative poate fi realizată prin simplificarea procedurilor administrative. Două obiective pot contribui la acest proces de simplificare. Primul privește debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice, în timp ce al doilea țintește reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative. Necesarul de fonduri pentru implementarea măsurilor care pot duce la atingerea celor două obiective se ridică la 1,125 miliarde lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

MOBILITATEA FORȚEI DE MUNCĂ. Încurajarea migrației - fie internă, fie de întoarcere, ori a celei din terțe state - este posibilă prin intermediul următoarelor trei obiective. În primul rând, ar trebui urmărită promovarea migrației de întoarcere a românilor din diaspora. În al doilea rând, trebuie dezvoltate programe pentru susținerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din diaspora. În sfârșit, trebuie flexibilizat procesul de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat. Bugetul estimat, până în anul 2020, se ridică la 137 milioane lei (30 milioane euro).

EDUCAȚIA. Resursa umană este influențată de nivelul de educație al populației. Principalul obiectiv, a cărui realizare duce la creșterea contribuției forței de muncă la PIB-ul potențial, îl constituie scăderea analfabetismului funcțional, astfel încât 80% dintre elevi să se situeze peste nivelul 2, corespunzător evaluării PISA, în anul 2020. Celălalt obiectiv, care permite sporirea contribuției forței de muncă la PIB-ul potențial, este extinderea cu 10% a proporției tinerilor înscriși în învățământul dual/profesional, până în anul 2020, urmând să fie încurajată această formă de educație. Costurile generate de aplicarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la aproximativ 5,991 miliarde lei (1,331 miliarde euro).

CADASTRUL. Un salt rapid al productivității totale a factorilor de producție din România, care s-ar resimți direct și imediat în avansul PIB-ului potențial și al creșterii economice, ar fi posibil prin mobilizarea resurselor din agricultură și prin facilitarea transporturilor. Atât creșterea productivității din agricultură, cât și construcția de autostrăzi și căi ferate sunt dependente de completarea rapidă și corectă a registrului public al proprietăților imobiliare din România. Atingerea a două obiective în domeniul cadastrului ar permite progrese semnificative în domeniile menționate anterior. Primul se referă la scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru un UAT, de la 76 de săptămâni la 50 de săptămâni. Al doilea are în vedere finalizarea cadastrului pentru UAT-urile aflate pe traseul priorităților de construcție autostrăzi, până la sfârșitul anului 2018. Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din domeniul cadastrului necesită un buget de 200 milioane lei (45 milioane euro) până în anul 2020.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT. În cazul construcției de infrastructură rutieră și căi ferate, principala problemă care întârzie dezvoltarea rețelei, comparativ cu necesitățile regionale, este discrepanța între bugetul necesar și fondurile efectiv disponibile. Costurile pentru completarea rețelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât și România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 - 2020 sunt de doar 4 miliarde euro. Pe lângă necesarul de noi construcții, aproximativ 40% din rețeaua existentă necesită lucrări de reabilitare și modernizare, ceea ce implică cheltuieli suplimentare. Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui urmărite trei obiective, două dintre ele fiind dedicate infrastructurii rutiere. Astfel, în ceea ce privește construcția de autostrăzi se impun următoarele: (i) selectarea proiectelor cheie de infrastructură rutieră; (ii) îmbunătățirea cadrului instituțional pentru implementarea proiectelor. În ceea ce privește infrastructura de căi ferate, este necesară finalizarea lucrărilor pe cele două coridoare europene (Coridorul IV Pan-European și Coridorul Rin-Dunăre). Bugetul necesar este de 5,2 miliarde euro, din care 3,1 miliarde euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferența de 2,1 miliarde euro reprezintă necesarul de finanțare. Bugetul necesar îndeplinirii măsurilor prevăzute, până în anul 2020, pentru aceste obiective se ridică la 37,08 miliarde lei (8,24 miliarde euro).

AGRICULTURA. În cazul agriculturii, una dintre principalele piedici în calea creșterii contribuției sectorului la PIB-ul potențial este reticența fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ. Se are în vedere, cu prioritate, stimularea asocierii fermierilor pentru a le facilita în acest mod accesul la sistemele de irigații, în condițiile în care schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a țării. În consecință, este necesară urmărirea a două obiective care ar putea îmbunătăți semnificativ situația. Primul se referă la creșterea la 12% a ponderii fermierilor mici și mijlocii incluși în structuri asociative cu scop lucrativ, până în 2020. Al doilea obiectiv are în vedere reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații, care să asigure, până în anul 2020, o suprafață irigată suplimentar de circa 250.000 ha și adoptarea de măsuri pentru gestionarea riscurilor din agricultură ca urmare a schimbărilor climatice. Costul estimat al implementării măsurilor necesare pentru atingerea celor două obiective se cifrează la 1,516 miliarde lei (337 milioane euro), până în anul 2020.

EFICIENȚA ENERGETICĂ. Trecerea la un nivel superior a PIB-ului potențial este grevată de utilizarea ineficientă a resurselor energetice. România a consumat în anul 2015 de circa 1,8 ori mai multă energie primară pe unitatea de produs intern brut decât media UE. Stimularea economisirii energiei trebuie să se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potențial de reducere a consumului final de energie. Creșterea eficienței energetice poate fi atinsă prin îndeplinirea a două obiective, până în anul 2020. Primul urmărește creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reducerea consumului cu circa 0,35 milioane tep anual. Al doilea țintește reducerea consumului anual cu circa 0,1 milioane tep în sectorul industrial. Bugetul necesar, până în anul 2020, implementării măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea celor două obiective este estimat la 8,770 miliarde lei (1,949 miliarde euro).

CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE. Atragerea cercetării și inovării în activitatea economică este frânată de subfinanțarea cronică a sectorului cercetare-dezvoltare și inovare (CD&I). Stimularea cercetării pentru eco-inovare și tehnologii curate este esențială pentru a produce tehnologii competitive, adaptate la provocările de mediu și schimbări climatice cu care și România se confruntă din ce în ce mai pregnant. Coordonarea resurselor pentru atingerea a două obiective ar permite stimularea CD&I. Primul obiectiv se referă la concentrarea investițiilor în infrastructuri prioritare la nivelul UE și integrarea acestora în proiectul de dezvoltare regională „ELI - Laser Valley". Al doilea are în vedere crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa mediului privat prin finanțare adecvată și predictibilă a activităților CD&I orientate pe specializarea inteligentă. Costul pe care îl incumbă măsurile necesare pentru realizarea acestor două obiective va atinge 2,082 miliarde lei (462 milioane euro) până în anul 2020.

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR (TIC). Impactul progresului tehnologic asupra economiei României trebuie înțeles dincolo de simpla contribuție pe care sectorul TIC o aduce direct în PIB-ul României, prin influența tehnologiei informației la nivelul întregii economii. Sectorul TIC și-a confirmat potențialul de a contribui în mod real la economia locală, generând valoare adăugată de patru ori mai mare decât media pe economie. Cu toate că se înregistrează progrese, se mențin în continuare decalaje semnificative față de media UE în ceea privește: (i) utilizarea serviciilor de e-guvernare; (ii) utilizarea generală a internetului și alfabetizarea digitală; (iii) creșterea încrederii cetățenilor/întreprinderilor în utilizarea comerțului electronic; (iv) integrarea soluțiilor TIC în domenii precum educația, sănătatea și cultura. Materializarea întregului potențial al acestui sector în ceea ce privește creșterea economică, până în anul 2020, depinde de realizarea următoarelor obiective: (i) creșterea gradului de utilizare cu regularitate a internetului; (ii) creșterea acoperirii cu infrastructură în bandă largă de mare viteză, cu acoperirea „petelor albe" - 700 localități (proiectul Ro-NET); (iii) creșterea contribuției sectorului TIC până la 5% din PIB în 2023. Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din acest domeniu necesită un buget de 2,986 miliarde lei (663 milioane euro) până în anul 2020.

SECTOARELE CULTURALE ȘI CREATIVE. Valoarea adăugată brută realizată de sectoarele culturale și creative (SCC) din România a avut o evoluție pozitivă, cu o creștere majoră a contribuției în PIB, de la 2% în 2009 la un nivel considerabil, de 6,5%, în 2013. În ciuda triplării contribuției acestor sectoare la PIB, potențialul economic este în mare parte neexploatat, cel puțin din următoarele motive: (i) cadrul de reglementare deficitar în domeniul proprietății intelectuale; (ii) persistența concepției conform căreia arta și creativitatea nu aparțin zonei de „afaceri"; (iii) lipsa de educație antreprenorială a „actorilor" din SCC, inclusiv a modului în care creativitatea se poate valorifica; (iv) un nivel redus al cererii, cu excepția notabilă a domeniilor TIC și Publicitate; (v) lipsa finanțărilor clasice (creditare), cauzată de volatilitatea valorii creației și de o asimetrie a informației între mediul financiar și cel al artei. Țintirea a trei obiective ar putea conduce la creșterea ponderii acestui sector spre 10% din PIB în anul 2020. Primul obiectiv se referă la asigurarea cadrului instituțional necesar susținerii SCC. Al doilea are în vedere optimizarea și facilitarea accesului la finanțare pentru SCC. În sfârșit, al treilea prevede susținerea SCC prin programe specifice. Bugetul estimat pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaționalizării acestor obiective se ridică la 450 milioane lei (100 milioane euro) până în anul 2020.
 

Celelalte domenii strategice menționate în România Competitivă sunt: sănătatea (buget de 3,869 miliarde lei / 860 milioane euro);  natalitatea (buget de 3,869 miliarde lei / 860 milioane euro); capital autohton și investiții străine directe - ISD (buget de 2,690 miliarde lei / 598 milioane euro); piața de capital (buget de 3,169 miliarde lei / 704 milioane euro); turismul (buget de 675 milioane lei / 150 milioane euro).

*

*     *

Potrivit autorilor documentului, succesul acestui demers depinde nu doar de asumarea factorilor de decizie politică a unui pachet de măsuri economice, ci implică o reformă profundă a statului, care presupune o administrație publică suplă, digitalizată și eficientă, capabilă să gestioneze bunul comun și banul public în interesul cetățeanului, în mod transparent și responsabil. „România Competitivă este doar un început de drum și trasează direcțiile menite a debloca energiile de dezvoltare pentru un salt calitativ, care să ne asigure competitivitatea într-o lume dinamică și în permanentă schimbare. Succesul României Competitive implică un contract onest între stat și cetățean, bazat pe un set de valori care să transcendă schimbările determinate de ciclurile electorale", precizează autorii.